Posted on 15 august 2012, in Povestiri din Cartier. Bookmark the permalink. 21 comentarii.
-
-
Statcounter
-
rad din gradini si ghivece
nimeni nu e perfect
opinii pro si contra
Mia Ivanciu la un trandafir japonez mult… Zina la Pe drum, accente de sufle… Alex la Pe drum, accente de sufle… Alex la Revedere ecoarta la Pe drum, accente de sufle… folositi-va imaginatia proprie
numara neincetat
-
Fata din vis 
foarte luminat orasul, mai ales pentru un cartier. Norii sumbrii de la apus se astern imprejur. Foarte reusita fotografia. Felicitari
Anca, luminile orasului sunt mereu frumoase. Fotografia e facuta chiar in zona centrala, inainte de furtuna. Dar sa stii ca si pe cartiere, inclusiv in parcuri, Clujul e un oras luminat. Autorul fotografiei este fiul meu. Eu nu mai am timp de alergat cu aparatul la vanatoare de clipe. Si nici nu as avea cum. Nu sunt in tara decat cu sufletul. 🙂
Sunt mai degrabă vinete vremile ce vin.
Aici nu pot decat sa subscriu la ce ai spus. Asta era si ideea mea cand am pus titlul.
La o prima vedere – ignorand detaliile – pare o cetate medievala (a templierilor mai precis 🙂 ) sub asediu… 🙂
Viata fericita!
Multumesc de apreciere Diana. E zona centrala a orasului si se vede arhitectura veche saseasca. Nu ai gresit deloc. 🙂 Ar trebui sa-i invocam pe templierii aia sa apara si ei de undeva. Sa ai o zi frumoasa si multumesc de vizita. Te mai astept daca iti face placere.
Mda, situația e cam albastră, se potrivește foarte bine fotografia … 😦
Eu nu mai retin sa fi vazut vreo situatie altfel decat albastra in Romania. Nuantele au fost diferite de la o perioada la alta. 🙂 o zi frumoasa, Zina.
Ce frumos ai surprins cerul de dinainte de furtună. E minunat acest albastru!
Îţi doresc o zi frumoasă, dragă Gabriela! 🙂
Momentul si natura fac tot farmecul acestei imagini. O zi frumoasa si tie, Alex! 🙂
Servus, Gabriela.
Minunată fotografie, oribile vremuri.
Îţi urez o zi cît mai senină. 🙂
Cat de albastra sa fie ziua de azi, Tibi?:)
minunata imagine! parca un copil curios sa vada ce iese, a amestecat cerneala albastra cu apa si apoi a aruncat-o pe catifeaua cerului…
exact senzatia aceasta mi-o inspira si mie. 🙂
Întotdeauna m-a fascinat cerul, și ziua, dar, mai ales, noaptea.
Faină poză! 🙂
Multumesc de apreciere. Am sa-i transmit autorului. Cerul se pregatea de furtuna si a varsat un ocean de cerneala peste oras. O seara frumoasa sa ai, Mel!
Cer albastru noapte wow asta e ceva ce nu pot sa nu apreciez, iubesc foarte mult aceasta imagine, mersi pentru selectia facuta!
Bine-ai venit Moni. Ma bucur ca iti place fotografia. E facuta pe inserat, inainte de furtuna. O seara placuta sa ai!
Superba imaginea! Albastrul e extraordinar!
Si da, sunt vremuri albastre si inca vin 😦
Si pe mine ma fascineaza culorile cerului iar in imaginea asta e chiarCat despre vremurile albastre imi vine in minte o vorba a unui cunoscut: ‘ asa sarac ca anul acesta, ca anul trecut si ca de cand ma stiu nu am fost vreodata…’ 🙂
Pingback: INTRE VIN SI BERE - CIDRUL - Rețete culinare