Category Archives: Cafeneaua turceasca

În Cafeneaua turcească- o artă de suflet. Ebru


Dragi prieteni, dacă aveți câteva clipe de răgaz, vă invit în Cafeneaua Turcească să vă delectați cu frumButton CTusețea unei arte orientale mai puțin cunoscute noua, europenilor. Arta Ebru, o pictura pe apa folosind o tehnică specială transferă imaginea unei compoziții ce nu mai poate fi copiată.
Am găsit un text care mi-a dat o explicație pentru acest cuvant. Ebru. Așa sunt turcii, prietenoși, spontani, deschiși fața de prieteni, devotați, uniți. Dar dacă se întâmplă însă să îi superi, nu te vor ierta și nu se vor mai întoarce spre tine vreodată.
Ebru este o artă. Arta simpla a existenței. A fi. Pur și simplu!

Anunțuri

Derviși rotitori, sufism, dans magic


Vă invit din nou, dragi prieteni, în Cafeneaua Turcească, pentru mevlana 1a savura un ceai sau o cafea, arome de Orient și povești dintr-o lume mai puțin cunoscută. Dacă ați văzut dervișii rotitori sau ați auzit de ei, vă invit să ascultați o poveste minunată, ale cărei începuturi sunt vechi, de sute de ani. Poftiți așadar și luați loc cât mai confortabil.
Este atâta extaz în pe chipurile dervișilor în timp ce se rotesc în dansul lor.
Dansul impresionează dar este greu de înțeles de către cei care, nu știu sensul învățăturilor lui Mevlana. Sensul de dans, deschide poarta către o nouă lume, spre noi adevăruri. Haideți să deschidem această poartă, împreună!

Este ceva ascuns, sublim, în inima fiecărei ființe umane. Acest secret se conectează cu tot ceea ce există în viața noastră. Nu ne este dat tuturor însă el poate fi atins doar cu forțe proprii, cu eforturi, cu gânduri și intenții bune. Filosoful turc Junus Emre spunea foarte frumos:” Există un Eu în mine și eu mă aflu acolo.”

Hasan Kale- invitație în Cafeneaua turcească


Hasan KaleDumnezeu i-a dat ființei umane un suflet. Omul a căutat să exprime în fel și chip scânteierea aceea de divinitate iar frumusețea sufletului a fost prinsă într-un cuvânt. ARTA. Sufletul meu scrie, sufletul tău cânta, sufletul lui dansează, sufletul altora se joacă prinzând forma în carnea unei pietre sculptate. Sufletul lui Hasan Kale iubește culoarea și pictează minunat, inspirat de vraja orientului și a orașului în care locuiește, Istanbul. Vă invit așadar, în Cafeneaua turcească să va delectați cu câteva dintre minunațiile pe care le creează acest pictor turc.

In Cafeneaua turceasca- Mevlana


În Cafeneaua turcească, o poveste despre înțelepciunea lumii. Zilele acestea, în Konya, a fost mare sărbătoare. M-am gândit să vă aduc o poveste despre unul dintre cei mai luminați oameni ai omenirii. Iar mâine o sa va prezint povestea minunată despre dansul dervișilor rotitori. Așa că, dacă vă faceți timp, printre alte lucruri pe care le aveți de făcut zilele acestea, găsiți-vă câteva momente de răgaz pentru o poveste de cafenea. Vă aștept cu drag și ceaiuri aromate, de iarnă, cu ghimbir și scorțișoară, de măceșe ori cimbrișor.Konya-Mevlana-Celaleddin-Rumi-4

”M-am uitat în biserici, temple, moschee dar l-am găsit pe Dumnezeu în sufletul meu.”
Konya e ținutul magic din inima Anatoliei, în care mai arde foculmevli iubirii sacre, a înțeleptului Jalal ad-Din Muhammad Rumi, cunoscut în lumea occidentală drept Mevlana sau Rumi. Au trecut anul acesta, 740 de ani de când el s-a întors la spiritul divin care l-a trimis pe aceasta lume ori a fost doar zbaterea unei clipe? ” Nu am venit aici prin voința mea și nu am să plec când vreau eu. Cine m-a adus, mă va duce acasă”. Între 7 și 17 decembrie, în fiecare an, la mormântul din Mausoleul Mevlana au loc ceremonii de celebrare a acestui moment, iar în noaptea de 17 decembrie, este  ”Noaptea nunții”.

Poveste și poezie orientală în Cafenea


Despre frumusețea poeziei persane am mai vorbit în Cafeneaua Turcească, un Button CTsubiect niciodată încheiat. Vă invit să citiți două minunate poeme, aduse de Mugur, pentru încântarea iubitorilor de frumos, de poezie și filozofie.
Cafeneaua este și gazda primitoare a unei povești despre puterea magica a cuvântului, adusă de Daniel Onaca. Dacă aveți o clipă de răgaz, vă invit să poposiți pentru câteva minute de delectare.

”Un tată își lovise fiul c-o nuia,
îi zise fiul: -”N-am vreo vină. Nu mai da!
~
Când alții mă bătură, de ei m-am plâns la tine.
Dar dacă dai tu însuți, vai, cine-o să m-aline?”

Visul- Psiluneli


Soarele se lasa incet spre asfintit, luminand muntii goliti de vegetatie din zare, doar stanca dura si ierburi pitice prin care vantul sufla cu putere, prin arsita verii.946167_603927196292369_1839691127_n Priveste ultimele zbateri ale zilei, o mare de rosu si ruginiu stingand incet nermarginirile albastre. In stanga e raul Kizilirmak, aducand in apele sale rosii, un mal manos ce hraneste o intreaga campie desfasurata pe ambele maluri. Prin arcada ferestii sale in ogiva, viata si libertatea se desafoara la picioarele ei ca un rug, ca un pretios covor oriental, pe care abia asteapta sa il atinga cu piciorul. Se uita peste cartea deschisa si citi pentru ultima data cuvantul inteleptului:”Binecuvântată-i clipa când stăm în palatul iubirii, tu şi eu avem două chipuri, două trupuri, dar un singur suflet, tu şi eu.” In seara aceasta va pleca. E prima si ultima ei sansa. De maine vor incepe pregatirile de nunta dar beyul ei, iubitul inimii sale o asteapta , dincolo de zidurile groase ale palatului si de santinele. Isi scoase cu grija bratarile ce tresar clinchete subtiri de aur. Isi puse papucii usori de catifea, cu varful rasucit si cusuti in broderii de culoarea visinei parguite. Parul sau negru si lung si-l ascunde sub burka, acoperamantul negru ce nu lasa sa i se vada decat ochii, conturati cu hena, adanci cat o noapte fara luna. Mainile ei micute ii infasoara braul in care ascunde cu grija, muscatura cumplita a lamei unui pumnal. Hainele simple negre ca noaptea, luate pe furis din odaia slujnicelor ii sunt in seara aceasta cei mai buni prieteni. O vor ajuta sa treaca neobservata. Se mai uita inca o data i oglinda apoi priveste spre zare cautand pana acolo, mila si ajutorul lui Alah. Cumplita pedeapsa i-ar paste pe amandoi daca ar fi prinsi. Se strecura printre usile intredeschise ale iatacului. Culoarul secret pe care il descoperise de ceva vreme era la doi pasi. Auzi voci si se ascunse dupa o draperie de matase grea. Paznicii trecura spre posturile lor. Le mai auzi doar vocile pierzandu-se in intuneric. Deschide cu grija usa coridorului secret si paseste in intuneric, fara nici un zgomot. Lampa lasata din vreme acolo se aprinde si poate inainta, spriinindu-se de peretii reci si acoperiti cu muschi si mucegai. Rasufla usurata si in scurt timp ajunge la capat. Franse lumina chioara a micutei lampi si iesi pe ulita. Grabeste pasii spre gradini si se furiseaza umbra tacuta , cat mai departe. Se apropie de drumul mare si auzi un tropot de cal. Se ascunse intr-o tufa si astepta. Calaretul se apropia din ce in ce mai tare. Se opri la locul stiut si ea se ridica, cu mare teama, gata in orice secunda ca o ia inapoi. Picioarele ei fragile si trupul ascuns de hainele ei negre tremurau pentru fiecare clipa. O mana o insfaca si o ridica in sea, ca pe o aripa. Ar fi vrut sa tipe dar glasul ii era paralizat. Se intoarse spre omul ce o ridicase si intalnindu-i privirile aprige pe sub spancenele arcuite se linisti.
– Am ajuns, frumoasa mea. De acum lumea larga e a noastra. Nu ai teama, aseaza-te langa mine si ne vom rezema tampla de stele.
O sarutare poposi pe buzele ei rosii, de rodie coapta intetind focul iubirii lor ascunse. Se pierdura in noapte, pe langa raul cu apele lui rosii, involburate lasand in urma un tropot si parfumul palid de trandafiri roz, abia scuturati de o adiere. Luna se ridica dintre nori, ca un talger urias de arama si lumina ei se imprastie blanda si tacuta luminand calea celor doua umbre fugare, in noapte.

Pe aceeasi tema, Visul, au mai scris: Psi, Ioana Soglu, Lili3D, Carmen Pricop Alma nahe, Some Words Scorpio Dor Roxana Vero