Povestea bărbatului cu ochii albastri


– Sosesc în câteva minute. Să știi că pe drum m-am întâlnit cu fostul tău prieten.blue-eyed-man M-a oprit câteva clipe pentru o discuție și nu e prea încântat.
– Te aștept. Sunt acasă.
În timp ce mă fâțâiam încoace și-ncolo prin casă mă gândeam la reacția lui Janis. Zâmbeam. Știam că era supărat. Îmi dăduse mașina aceea argintie, cu cu o formă mai rotundă,ce aducea a arici fără țepi, din cele câteva pe care le deținea, să o folosesc pentru drumurile cotidiene. Era un vehicul ușor iar și caroseria nu era de tablă, nici măcar de aluminiu, ci dintr-un material foarte ușor și rezistent iar parbizul, geamurile ușilor laterale și plafonul erau transparente, irizante. Camera de la parterul casei, avea cam 20 de metri în lățime și vreo șase în înălțime, așa că lumina galben-verzuie pătrundea printre plantele suspendate, proiectându-se foarte discret, în fire lungi de raze.
Îl auzii când lăsă vehiculul pe rampa de la intrare. Îmi întinse cheile iar umbră de îngijorare îi undui privirile infinit de albastre. Janis apăru și el în scurt timp. Luă mașina și plecă fără să ceară explicații. Era bosumflat și îl durea. Îi simțeam durerea aceea, însă nu mă mai afecta. Mă simțeam eliberată. Decisesem să am pe altcineva în viața mea. Pe cineva pe care să nu fiu nevoită să îl împart cu nimeni ori să-l văd printre picături. El îmi dovedise, în mulții ani petrecuți împreună, că eram doar o opțiune pentru dispozițiile lui și că îi era dedicat ei, celeilalte și familiei. Făceam în sfârșit un lucru bun.
– Ce a spus? – am întrebat eu.
– Ah! Nimic urât, în ciuda situației, însă m-a întrebat de ce conduc eu mașina. I-am zis ca a mea e în service, că am plecat aseară târziu și tu mi-ai spus să nu comand taxi. Apoi a spus că dorește să o recupereze. Cred că te-a iubit foarte mult.
– Da. Au fost sentimente puternice și reciproce.
– Și? Acum ce e?
– Acum, mă simt împăcată cu perioada aceea din viața mea. Acum ești tu. Totul e complet.
Nu ne zâmbeam, însă degajam amândoi un fel de emoție ce se contopea. Știam că el mă urmărește, pentru că simțeam unduirea privirii sale. Fără să mă uit la el, aș fi putut să-i ating din minte, fiecare fir de păr, tuns scurt, ori din barba deloc neglijentă, ce fusese lasată să crească de două zile. Eram amuzată că, în ciuda faptului că mie îmi plac inexplicabil, bărbații bruneți și înalți, el avea părul saten spre blond si nici nu era foarte înalt. Aveam aceeași vârstă și mă bucuram că, în sfârsit întâlnesc pe cineva ca mine, cu care pot discuta orice, fără complexul de a-l pune în dificultate. Și chiar ne povesteam lucruri, fără cuvinte. Schimbam gânduri. Îi vedeam cămașa cu mâneca scurtă, în carouri verzi-albe și blugii albastri. În picioare purta pantofi moi, cu talpă groasă. Afișa o eleganță simplă, masculină și rafinată. Mă gândeam la parfumul lui dar nu-mi venea în minte decât ideea a ceva imperceptibil și cald. În mine creștea un fel de fericire, un sentiment sublim. În sfârșit îl găsisem! Între inima mea și a lui era o țesătură de raze. Și cum să nu fiu fericită, când descoperisem un nou fel de iubire?
Telefonul mobil vibră și îmi trimise ultimele mesaje primite în poșta electronică. Am deschis ochii. El a rămas acolo, în vis, dar între mine și el acea țesătură fină, de raze, ce nu a putut fi oprită la granița dintre lumi și ne-a legat inimile, e vie. Nu l-am întâlnit niciodată pe pământ, figura lui e nouă aici, însă în sufletul meu e foarte familiară, ca și cum, într-un fel misterios, ar face parte din mine. Îmi stăruie în minte în gând. Oare e real? Poți să te îndrăgostești de cineva pe care nu l-ai întâlnit încă, de cineva care trăieșe doar în vis?

Posted on 7 Septembrie 2015, in Povestiri din Cartier and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 16 comentarii.

  1. Rudolph Aspirant

    Eu sunt convins ca ne putem indragosti de persoane pe care nu le-am intalnit niciodata, (desi cred ca unii au nevoie macar de un portret in mana ca nu toti au asa de multa fantezie creativa pt a desena portrete in mintea lor), insa exista povesti despre oameni care s-au indragostit de portrete, plus si in adolescenta timpurie majoritatea ne indragostim asa de icoana vreunei stele de cinema care e adesea in poze si filme si in postura si in costumatia de scena ale unor personaje de poveste, (adica nu e chiar persoana autentica a actorului respectiv, de care nici nu ne-am indragosti daca l-am vedea din intamplare asa in hainele lui de strada la 3
    metri in fata noastra, ba probabil nici nu l-am recunoaste cine e chiar si daca ar fi pieptanat si aranjat asa cat de cat comun decent).

    • Rudolph Aspirant

      Plus nu stiu daca acea indragostire de personaje uneori de icoane sau de actori se intampla numai in adolescenta de fapt, cred ca atunci doar apare, pt ca am citit recent un articol scris de dna Manohla Dargis, critic de film ff reputabil de la NYTimes, articol in care scria despre dl Tom Cruise, ca icoana de care se pot indragosti si oamenii maturi, si mie mi-a placut acel articol, nu mi s-a parut de loc caraghios sau deplasat, plus eu de obicei am incredere in parerea dnei M Dargis, indiferent daca scrie despre dragoste fata de Tom Cruise sau alte chestii, adica e totusi un critic de cinema reputabil si serios plus un jurnalist etic dupa parerea mea

  2. Rudolph, eu stiu ca genul acesta adolscentin de indragostire fata de un personaj de film se numeste fetis. Ce am trait e altceva. E mai mult de atat. S-a creat un fel de relatie, intre doua lumi. Cea reala si cea din vis. Conexiunea e de genul ca intre inima mea si a lui exista o tesatura de raze. Asta am numit eu un nou mod de iubire. Iubirea e o emotie nepamanteana pentru ca trece dincolo de lumile cunoscute. Momentan doar atat simt nevoia sa impartasesc.
    Ma bucur ca ai ramas cititorul meu fidel si iti place ceea ce postez. Multumesc. De fapt, toti cititorii mei de pana acum m-au incurajat spre scris iar ceea ce sunt eu acum sunt datorita lor de aceea gandurile mele se indreapta cu drag spre ei.

    • Rudolph Aspirant

      Cred ca fetishul are o alta definitie, care e si posibil legata de un idol mai degraba decat de un ideal. Desi poate seamana eu nu despre fetishuri si idoli voiam sa zic legat de articolul tau, ci mai degraba despre ideal. Cred ca exista si o poezie de M Eminescu despre un ideal care parca e pierdut in noaptea amintirilor (nu tin minte exact), dar era vorba de o indragostire si mie poezia aia mi s-a parut oarecum mai aproape de articolul tau.

      • Rudolph Aspirant

        Ma rog, acum ca am gasit poezia dlui Eminescu, vad ca si el confundase idealul cu idolul (in Venere si Madona), dar macar si-a cerut scuze la sfarsitul poeziei, a recunoscut ca nici el nu a stiut sa se exprime asa de bine. Asta m-a mai consolat si pe mine, ca daca nici macar M Eminescu nu a stiut sa expuna ce voia sa zica, zau ce sa mai putem astepta de la mine !

  3. Regăsesc în povestirea ta o iubire pe care am încercat-o ani de zile în adolescență. Până la urmă, însă, am preferat realul! :))
    Mă bucur că ai scris din nou, deși eu nu am citit la timp noua apariție. Ai dispărut și de pe Facebook. Chiar mă întrebam ce-o fi cu tine. Sper că ești bine, Gabriela!

    Să ai zile senine!❤

  4. La mulţi ani de ziua onomastică, dragă Gabriela! Numai bine îţi doresc cu drag!🙂

  5. Un An nou cât mai bun, dragă Gabriela! Sănătate și bucurii!🙂

  6. cum la barbati exista fata din vis nu vad de ce n-ar exista si baiatul mai ales pentru persoane care au o vibratie interioara puternica

  7. Intre vis si realitate granita e atat de subtila incat repede poti trece dintr-o lume in alta.

  8. M-a răscolit povestea ta pentru că are un mesaj tulburător dincolo de cuvinte🙂

    • A fost chiar un vis. Ce mi-a placut, si-mi place la visele mele e ca mereu invat ceva. Am aflat cum e sa vezi fara sa privesti, cum e sa iubesti pe cineva pe care nu l-ai intalnit inca, si cum e sa traiesti in lumi si locuri in care nu ai fost inca.
      Iar pe barbatul din vis l-am intalnit recent.

  9. Salutări și gânduri bune, dragă Gabriela. Te așteptăm să revii pe aici!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: