Category Archives: Despre Media

Despre Dreptate, Fărădelege și Justiție la români, în Berăria Culturală


Am participat, miercuri seara, la o dezbatere specială, de idei,1149026_596873367074284_2058407594_n cu tema ”Dreptate, fărădelege și justiție la români”, în spațiul oferit cu generozitate de Berăria Culturală, în incinta Fabricii de Bere Ursus. Întâlnirea face parte dintr-un gen de manifestări, ce au intrat déjà în tradiție și e moderată de Ion Novacescu, jurnalist, istoric, profesor universitar . Publicul vine liber, de dragul de a asculta prezentările invitatilor, într-o manieră, altfel, puțin accesibilă. Am văzut aici pe rând, filozofi, psihologi, profesori universitari, medici, sociologi, actori, poeți, muzicieni, în general oameni reprezentativi ai orașului, nu prin funcțiile deținute, ci prin calitatea lor profesională, morală, umanistă. De fiecare dată m-am întors de aceste dezbateri cu sentimentul că, dacă aș fi lipsit, aș fi pierdut foarte mult, ceva valoros sufletului și minții mele. Temele pot părea obișnuite, pentru că sunt inspirate din frământarile cotidiene, ale oamenilor comunității, însă modul lor de abordare și discuțiile pe marginea lor le conferă un anume farmec inedit.

Undeva, într-o sală de judecată, din România, o bătrânică de la țară strângea în mână câteva hârtii învechite. Venise cu ele la proces și voia să obțină cu ele dreptul de proprietate, asupra unei bucăți de pământ. Cu privirea aceea senină a oamenilor simpli, o privi pe judecătoare și ignorându-și avocata – o doamnă în varstă, ce trecuse demult de vărsta pensionării și pe care un soț avar o trimitea străruitor la muncă- ce nu prea îi susținea cauza clientei sale, oricum, nu cu aceeași convingere cu care ar fi facut-o însăși petiționara, spuse cu hotărâre.
Doamna judecător, am venit cu dreptatea în mână. Vă rog să mi-o dați!

1982234_596872653741022_1156048323_nCam aceasta este diferența dintre dreptate și justiție. Dreptatea este un principiu moral, bazat pe adevăr. Se știe că nimeni nu e posesorul adevărului absolut deci nimeni nu are noțiunea exactă de dreptate. Astfel societatea a creeat justiția, care prin instituțiile sale, o legitimează, în baza unor norme generale, ale unor legi și alte acte normative bine definite. Judecătorul are o sarcină delicată. Aceea de a da o hotărâre, în baza și în spiritul legii, trebuind să își suprime emoțiile ce l-ar implica subiectiv.

Reușesc judecătorii asta mereu? Pot da soluții fără să se implice emoțional absolut deloc? Ce spun avocații și persoanele care se prezintă în fața instanței despre corectitudinea actului de justiție? Care este relația dintre avocat și judecător? Ce rol are mediatorul? Pot taxele de timbru majorate să îngrădească accesul cetățenilor la justiție? Ce sens are să îți primești dreptatea la capătul unui proces care durează ani de zile?
” O justiție întârziată poate să nu mai fie justiție deloc” – spunea doamna Andrea Chis.

Acestea au fost doar câteva dintre întrebările la care au încercat să dea un răspuns invitații din Berăria culturală, în cadrul întâlnirii de miercuri seara. O sală plină, în care s-a ascultat cu atenție, poate aducând puțin cu solemnitatea unei săli de judecată. Atmosfera a fost însă una plăcută și publicul a avut întrebări, poate prea multe pentru o singura dezbatere. Am avut senzația că mă aflu cu adevărat într-o agora.

Invitații serii, doamna Andrea Chis– judecător la Curtea de Apel Cluj , Camelia Reghini– reprezentanta Instituției Avocatului Poporului la Cluj-Napoca, doamna Loredana Curcudel– avocat și mediator, noul decan al Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop.
Dezbaterile au fost savuroase. Ce a plăcut publicului? Cred că, în primul rând, aducerea la masa discuțiilor a unor persoane, pe care în mod obișnuit, profesia le plasează la distanțe intangibile. Faptul că pot asculta direct și pot participa cu ele, într-o discuție, că pot primi răspuns la întrebări, în mod direct. Tema abordată a fost una care a stârnit interesul publicului.

Din public, Laura Lungu, studentă la Studii europene a vrut să știe, dacă1174877_596875620407392_615349618_n legislația europeană poate influența o interacțiune mai destinsă între judecători, avocați și cetățeni. Altcineva era interesat de legitima apărare în legislație. O doamnă care se pare că avusese procese, întreba despre legalitatea de a împiedica o executare silită printr-o contestație. Alin Golban, jurnalist la Ziua de Cluj a facut audiența să izbucnească în râs, întrebănd, glumind, despre prezența a numeroase ”pisi” în cadrul Baroului Cluj. Întrebarea mea, adresată invitaților s-a referit- ținând cont de faptul că uneori, mass media exercită uneori presiuni uriașe în opinia publică și indirect asupra judecătorilor, avocaților și părților implicate în proces- la modul în care se dă o soluție, într-o cauză mediatizată și modul în care se realizează apărarea într-o astfel de cauză. Puteți afla care a fost răspunsul, vizionând videoclipul, la minutul 1:59,38.
Dacă aveți puțin timp ori vreți să vă introduceți, fie și pentru căteva momente, în atmosfera de la Berăria Culturală vă invit să urmăriți filmul cu înregistrarea de pe youtube.

Fotografiile postate sunt realizate de Dan Porcuțan, jurnalist la Cluj-Am. ro, ziar clujean în format electornic, care a realizat si filmarea întregii dezbateri.

Alternanțe- un nou număr al revistei literare


Ieri, 15 februarie, a apărut la Munchen, un nou număr al revistei literare, Alternanțe. Pentru cei care nu ați prins prezentarea acestei reviste, în articolul meu, din luna noiembrie, o să revin asupra ei. Este o publicație care apare în format electronic și tipărit. Revista găzduiește, exclusiv, creeații literare și de artă, ale scriitorilor, poeților, criticilor literari, traducătorilor, artiștilor. Se adresează în primul rând, celor din țară dar și dincolo de granițe. Pe parcurs, revista va aduce tematici noi, anunțate prealabil, încât cei interesați să își poată pregăti din timp materialul, ce urmează să fie publicat.
Așadar, vă invit să citiți noul număr al revistei Alternanțe și să participați cu materiale proprii.
În acest număr, al doilea de la apariție și primul pe acest an, aveți ocazia să citiți materialele publicate sub semnătura autorilor: Dumitru Chioaru, Letiţia Ilea, Vasile Gogea, Iulian Boldea, Gabriela Creţan, Constantin Munteanu, Adriana Teodorescu, Andrei G. Neagu, Bedros Horasangian, Theodor Damian, Rodica Grigore, Florin Manole , Dan Dănilă, Viorel Dădulescu, Adrian Munteanu, Alexandru Jurcan, Constantin M. Popa, Alexandru Dan, Ion Maria, Adrian Gurgău, Livius P. Bercea, M.N. Rusu, Dan Anghelescu, Ioan Negru, Pavel Gătăianţu, Kurt Tucholsky, Luca Cipolla, Despina S. Budişteanu, Sosan Zenji, Andrei Zanca, Bernhard Setzwein, Moses Rosenkranz.
Găsiți revista, accesând acest link: http://www.revista-alternante.de

Strada


În jurul nostru sunt dimensiuni pe care, nu le sesizăm, nu le apreciem la adevărata valoare. Spațiul public e una dintre ele. Imens, animat, populat. In spatiul public, una dintre ”artere” este strada. Locul în care se dezbat ideile, în care se consuma dramele, în care se întâmplă nebunii. Totul e fierbinte. Strada e un barometru ce indică starea națiunii. Strada e locul în care explodează evenimentele si se nasc revoluții. Sunt pași, sunete, ecouri, gânduri, parfum, culoare, dinamică. Si totuși, strada creează o presiune imensă, poate schimba regimuri, destine, dă cursul istoriei. De aceea, presiunea, manipularea, sugestia asupra străzii, este puternica. Unei forțe i se răspunde cu o forță, cel putin la fel de mare. E un principiu al fizicii aplicat. Cine este strada? Noi, fiecare dintre noi, cu idei, opinii și acțiuni. Cine e mai puternic decat strada? Mass media dar și alții. Doar ea poate influenta, de o asemenea maniera, încât să formeze opinia maleabila a străzii. Ce vrea formatorul de opinie? Nicidecum o stradă corect informată. Vrea o strada si o opinie publica informată în functie de interesele lui. Pentru voi, ce înseamnă strada și care credeți ca e forța ei?

România- speranță sau proiect- Întâlnire la Berăria Culturală


”Niciodată nu ești mai deștept față de ceilalți prin cărțile citite, ci prin ceea ce trăiești cu sufletul deschis, către om” – Vasile Sebastian Dâncu.

Miercuri seara am asistat la o nouă întâlnire la Berăria Culturală,beraria -Dancu 1 a domnului Ion Novăcescu. M-am dus cu plăcerea de a urmări prezentarea și dezbaterea unor idei interesante. Tema anunțată era România- speranță sau proiect. Nu m-am gandit la nimic, pentru că, în buna tradiție a casei, nu știi ce anume va trata invitatul, dintr-un subiect aparent simplu dar atât de vast. Și nu am greșit. Invitatul serii a fost sociologul, profesorul universitar, scriitorul și deputatul Vasile Sebastian Dâncu. Domnia sa și-a propus, ca pe baza rezultatelor unor sondaje de opinie, realizate de Institutul Român de Evaluare si Strategie (IRES), al cărui președinte este, să ne facă lumină, în privința unor aspecte delicate, ale vieții sociale a românilor, asupra sentimentelor identității lor naționale. In discursul său a recunoscut că, în acest moment, principiile abordate de Emil Cioran în cartea sa, Schimbarea la față a României, sunt mai actuale ca niciodată și modificarile structurale, profunde, petrecute în sânul beraria novacescu 1societății sunt de natură să ne îngrijoreze. Profesorul Dâncu a menționat că, în acest moment, ne confuntăm cu o gravă criză de identitate, că nu trăim interesul colectiv, că nu avem interese de grup, existând o criză de solidaritate, ce ne împiedică să vedem resorturile care ne-ar putea face să le depășim. Din cauza acestui fapt, ne ascundem în sânul familiei pe care o considerăm cea mai imporantă instituție, ajungând chiar că sa ne refugiem de viața socială. Conform teoriei Capitalului social, acest tip de societăți, sunt sărace în capital simbolic. Sunt favorizate relațiile sociale de familie, de clan în defavoarea celor sociale, ample. Sondajele arată ca 88 la sută dintre români au încredere în familie în timp ce doar 6 la sută dintre ei manifestă încredere, în raporturile cu ceilalți. În același timp, pe fondul unei crize instituționale, românii nu mai au încredere în instituțiile statului, cu excepția Pompierilor, a Salvării și a Bisericii. Dezvoltă astfel o identitate nevrotică, au înclinații spre gândirea mistică și își creează o lume iluzorie, care să îi ajute să depășească problemele cotidiene. In ciuda acestei radiografii sociale dar ca o completare a ei, o întrebare legată de emotional, a adus la lumină un lucru interesant. Peste 80 la sută dintre cei chestionați au raspuns că se consideră fericiți în timp ce, acelasi procent, era de parere că restul beraria sorin grecuromânilor sunt nefericiți. Fiecare se vedea făcând parte dintr-o minoritate emoțională. Rezultatul acesta, conduce la ideea ca românii își creează propria realitate. Caracterul lor fiind dominat de emotional și mistic. Un teren pe care media prinde foarte bine, la fel și tehnicile de manipulare. Se știe că poți influența persoanele stârnindu-le emoții ori sensibilizându-le. Tot așa s-ar explica, de ce votează cu ”personaje haiducești” precum Dan Diaconescu ori Becali, care nu au activat niciodată în spațiul public, cu proiecte de dezvoltare socială. Românii se declară încrezători în viitor în proportie mare, peste 80 la sută dar în egală măsură, în mod paradoxal, sunt de părere că, numai în străinătate se pot realiza copiii lor.
Avem toate simptomele unui stat eșuat iar soluția ar fi în asociere, în construcția unui intelectual colectiv. În acest moment, există o insurecție a conștiințelor, care se reflectă în spiritul de revoltă, în manifestațiile care au loc, de câteva luni încoace. Interesant pentru aceste manifestări este că nu au lideri, deci nu mai există persoane care să poată fi corupte ori doborâte. Dacă pentru moment ele sunt funcționale pe termen lung însă, e nevoie de mai mult. Soluția este să fie selectați lideri, nu dintre oamenii politici, ci din rândul acestor revoluționari, ori dintre intelectualii neimplicați politic, dar care să fie interesați, să facă politici publice și proiecte de dezvoltare a României, pe termen lung. Românii vor renunța la personalitățile impuse de media, pe criteriul spectacolului, al consumerismului și se vor raporta la adevăratele personalități și valori românești. Profesorul a fost de părere ca, miscarea aceasta românească, încadrată în curentul ”Ocupy world’s Street” e un semnal că societatea românească se va putea solidariza. ”Viitorul e urgent!”- a spus domnul Novacescu.
Dezbaterea a continuat cu intervenția publicului iar jurnalistul și poetul Sorin Grecu a recitat versuri, dintr-un volum de poezii sociale, aparut sub semnătura sa.

Daca doriți să ascultați inregistrarea audio realizată de Porcuțan Dan si pusă la dispozitie de Cluj- amRo, aveti aici link-ul iar pentru mai multe imagini realizate de fotoreporterul Cosmin Ignat, puteți accesa aici.

Trei recomandari de lectura


In calatoria mea pe bloguri intalnesc oameni minunati si povesti uitmitoare, lectii de viata, ganduri, reflectii, citate, lucruri care imi umple sufletul si mintea. Unii bloggeri posteaza mai rar, altii sunt constanti, unii sunt noi, altii sunt deja scriitori consacrati. Pentru asta, vreau sa va invit la o scurta calatorie facandu-va voua, prietenii acestui blog si ai mei, o invitatie la lectura si cunoastere, iar daca doriti la comentarii. Azi, va recomand cu placere, trei bloguri, selectate pentru faptul ca fac parte din registre diferite, dar contin postari cu idei interesante.

Stewardesa
Postat de Oana Clara
10.000 de metri ….
Bing-bang, bing-bang – iată sunetul pe care-l aștept.
Viața mea se rezumă la așteptarea unui sunet idiot. Îmi petrec viața la 10.000 de metri și trebuie să înghit toate prostiile pasagerilor. Obligația mea profesională este ca să accept totul, cu zâmbetul pe buze. La zborul trecut am avut o pereche de gemeni care au plâns non-stop, timp de 7 ore. Sunt convinsă că au adormit imediat după aterizare și, în următoarele două zile, nu se vor trezi decât ca să mănânce. (continuarea aici
http://diversediversificate.wordpress.com)

Codul secret: Media & sex pe plaiuri mioritice
Postat de Zorin Diaconescu
Părintele presei românești postmoderne se numește Roman. Petre Roman. El a fost cu ideea: aduceți fetele. Zis și făcut. A fost cea mai consistentă reformă a presei, de la legea presei dată de comuniști și până în prezent.
De ce fetele? Fiindcă politica românească e misogină. Adică peste tot dominau [și încă mai domină] bărbații: în partide, în parlament, la Cotroceni. Care bărbat rămâne insensibil când apare o fată în mini, cu privirea de căprioară, căutând protecție, iar el se simte dintr-o dată foarte mare și foarte puternic. O combinație infailibilă. (continuarea aici: http://crezerv.wordpress.com).

Parfumul salcamilor in floare
Postat de Ioan Usca
Cele mai frumoase amintiri le asociem cu miresme. Dacă ni se întâmplă ceva pozitiv şi, în văzduh, aromeşte iasomia ori regina nopţii, să zicem, ulterior, parfumuri similare ne vor face să retrăim momentul de altădată. În schimb, dacă vreun miros, cât ar fi el de îmbietor, e asociat cu vreo întâmplare nedorită, acel parfum îl vom lua mai târziu ca atare, fără a ne mai aminti de ceasul cel rău. În toate acestea este un avantaj, căci amintirile întunecate revin mult mai rar. De acest adevăr s-a convins şi pisoiul Odin.
Îmbătat de parfumul salcâmilor în floare, motănelul porni să exploreze grădina. Totul, însă, luă o turnură destul de nasoală. Un şobolan îi strigă: (continuarea aici http://ivanuska.wordpress.com/2013/05/12/parfumul-salcamilor-in-floare)

Perversitatea producatorului si consumatorului de media


Fenomenul media a iscat in ultima vreme foarte multe controverse prin maniera ipocrita si periculoasa in care prezinta informatiile. Presa scrisa ori audio-vizuala ii oripileaza pe unii in timp ce altii isi satisfac cultura ori divertismentul la televizor. Aud tot mai multi oameni spunand ca nu se mai uita la televizor, in timp ce altii butoneaza telecomanda pentru stiri de senzatie, scandaluri si telenovele. Zilele trecute faceam un comentariu pe blogul lui Mircea Vladut. M-am gandit sa il aduc si aici si sa va invit la o discutie.

”Cine detine informatia, detine puterea”, spun chinezii. Informatia inseamna in paralel si multa dezinformare si manipulare. La stiri, cand jurnalistul prezinta informatia precizand punctul lui de vedere nu mai avem o informare ci un comentariu, care e subiectiv si mai mereu tendentios.Cand mi se serveste un comentariu numit stire, inseamna ca sunt dezinformata. Pe mine, nu ma intereseaza opinila jurnalistului ci faptele, asa cum sunt.

Ce reprezinta puterea? Bani si si influenta, in sensuri largi. Jurnalistul care prezinta informatia este angajatul unui trust de presa, al carui propietar, mai putin expus, are influenta majora prin politica firmei. Tine cu un partid ori face parte din el, are niste prieteni ce trebuie protejati, vrea sa rezolve niste afaceri, ori se protejeaza el insusi. Trustul, produsul media e doar un instrument cu care el isi atinge scopurile. Jurnalistul, redactorul reporterul, editorul, directorul de programe, sunt oameni care trebuie sa fie integri, pentru ca ei sunt expusi public. Lor li se inoculeaza ideea ca tot ce fac ei ca oameni de media serveste interesului public. Aiurea. Serveste patronului care isi consolideaza pozitia, isi creste puterea. De cele mai multe ori, jurnalistii sunt total neinstruiti in domeniile in care activeaza. Dar nici nu se obosesc sa se informeze suficient, fie din lipsa de timp, avand termene limita de predare a materialelor foarte scurte, fie din superficialitate, considerand ca un material trebuie sa aiba numai forma nu si continut.

Stirile pozitive intr-un ziar ori pe posturi radio ori tv trebuie sa detina ponderea. Daca nu, creeaza o stare de depresie si de psihoza a maselor. CNA-ul ar trebui sa monitorizeze asta si sa nu permita abuzul de stiri negative. Ce lucruri pozitive pot afla romanii la televizor? mai nimic. Totul merge rau, statul face abuzuri, infractorii s-au inmultit, oamenii o duc tot mai rau, politicienii fac circ si nu se ocupa de iesirea din criza ci parca in adin o intretin. Care este starea psihica a telespectatorului sau a consumatorului de media? Una depresiva. Media le serveste niste idei iar el, e dezarmat in aceasta lupta zilnica privind cum totul se naruieste in jurul lui.

Exista cativa jurnalisti care si-au construit profesionalismul in timp si creeaza materiale de calitate iar opiniile lor au greutte. Acestia sunt insa putini si reprezinta exceptia care confirma regula.

Si ultimul aspect pe care il abordez este motivul pentru care avem ”stirile de la ora 5”. Ma refer cu sensul larg, de stiri de senzatie cu crime violuri si alte infractiuni de parca Romania ar fi paradisul infractorilor. Psihologii care se ocua de media, au constata ca exista o anumite perversitate a publicului. Nu recunoaste ca il atrag stirile acestea ori emisiunile cu infractori,si cele cu scandaluri cum nu ar recunoaste ca se uita la filme XXX ori la reviste de acelasi gen. Emisiunile acestea fac rating iar articolele de presa tiraje. Cand faci asta ca sa se vanda ziarul ori sa ai mai multa audienta e ca si cum ai face dragoste pe bani. Se numeste prostitutie de presa. Si daca tot suntem orientati spre ideile acestea, de la abordarile jurnalistice de acest gen, pana la emisiunile in care apar prostituate pe post de animatoare ori de decor, ori de subiect de amuzament pentru realizatori, nu e decat un pas. Banuiesc ca acum intelegeti de ce media romaneasca e asa. De ce lumea se uita din ce in ce mai putin la televizor, iar lumea presei scrise e in declin de destul de multa vreme.