Arhive blog

Cuvântul


Lumea a început cu el, adus pe o rază de lumină primordială. Din clipa aceea, totul s-a schimbat în univers. Cuvântul e zeul care zidește ori dărâmă, mângâie sau ucide. El deschide calea spre noi lumi ale cunoașterii și tot el te poate trimite în noroaiele ființei. Ce e cuvântul? Un grup de sunete, un grup de litere. Ce forță ascunde în el? Benefică, malefică. Un cuvânt, e un întreg univers. E o mare artă și binecuvântare să fii un stăpân al cuvântului. E o mare durere pentru cei din jur să îl folosești pentru a distruge și a răni. ”Cuvantul scris are putere hipnotică”. Ceea ce e scris e aproape un adevăr, e o dorința aproape îndeplinită. Și totuși, întâlnesc deseori persoane care scriu dur, vulgar de-a dreptul. Am observat că românii înjură mai mult decât orice nație. Înjurătura le dă credibilitate și valoare. Blestemul e folosit deseori, ca formă de răzbunare. Vorbe grele!
Ce gust și ce culoare au cuvintele voastre?

Publicitate

Cum vi-s ochii?


Unii oameni s-au născut cu ochii închiși. Au ochi să vadă dar în creierul lor, ceva nu funcționează la parametri programați. Ei știu că există vederea. Că unii văd lucruri minunate, că au ochii frumoși. Că lumea e deschisă în fața lor. Ar vrea să vadă. I-am spus unuia:” deschide ochii și vei vedea.” Cu fața spre mine dar cu pleoapele coborâte, peste chipul său crispat și plin de siguranța propriei trăiri, mi-a răspuns: ” doamnă, nu vezi că nu ai argumente?! Eu nu văd! Lasă-mă să-mi duc drumul meu, că dumneata ți l-ai găsit pe al dumitale!” L-am lăsat. Zicea că în viața lui văzuse destule, printre pleoapele întredeschise, cât o lamă tăioasă. Și eu la fel. El nu doarme nopțile frământându-se și lumea trebuie să vadă asta, să îl compătimească pentru calvarul său. Iar acum vine cineva, o femeie, și îi spune să deschidă ochii. Dacă ar crede în Dumnezeu, ar striga:”blasfemie!” Dar am mai discutat. Dumnezeul lui nu există. Înțelege să primească un sfat, să schimbe o idee, dar orice ar zice ea, e doar o femeie. Argumentele ei nu contează. ”N-am nevoie eu, de sfaturile ori de ideile ei!” El e un gânditor.
Și eu și el ne-am nascut la fel, cu ochii închiși. Cum se face că eu am drumul prin lumină și el prin întuneric?