Arhive blog

acopera-ma cu o floare


A privit-o in ochi si i-a spus senin care e dorinta lui cea mai puternica.

– Te voi face sa ai incredere in mine! Nu stiu ce ti s-a intamplat dar eu iti voi arata ca merita sa ai incredere in oameni.

S-a straduit foarte mult pana cand ea i-a oferit gandurile, sufletul, sentimentele. Totul. Apoi el i-a spus cu o privire trista.

–  Nu-ti pot oferi nimic. Cauta-ti pe altul. Eu nu am suflet, nu am sentimente, nu am dorinte.

–  Si increderea? De ce aveai nevoie de ea?

–   Acum nu mai am.

El a plecat ratacind catre alte suflete neincrezatoare. In loc de inima,ea a descoperit ca i-a ramas un gol si ca sa nu vada nimeni cata tristete si deziluzie, l-a acoperit cu o floare uriasa.

oameni si incredere


Aud multe persoane, trecute prin experiente de viata care mai de care mai dramatice, ca nu mai au incredere in oameni. Pana sa iti pierzi increderea, incepi cu a fi foarte increzator. Dupa cateva situatii in care increderea sau credulitatea au dat gres, inveti sa fii mai prevazator. Dar de fiecare data iti spui ca, nimeni nu e dator sa plateasca pentru greselile altora. Si din nou avem de pierdut. Si ne spunem ca de acum inainte nu vom avea incredere in nimeni dar prima situatie de va facem sa fim ma maleabili la ceea ce credeam ca a devenit deja un pricipiu. Cand ne-am piedut increderea in oameni?…Cred ca  asta se petrece treptatat. Cand vezi ca, cei din jurul tau, pe care ii credeai prieteni dragi, profita de prima ocazia in care te vad vulnerabili, sa te judece, sa te condamne, sa creeze probleme, chiar sa te distruga, iar apoi sa priveasca spre tine cu dispret. Persoane de la care nu te-ai fi asteptatAjungi sa vezi ca sotul, persoana cu care pana mai ieri imparteai si bune si rele, s-a transformat peste noapte in cel mai mare dusman, care , fara scrupule, te pune la vanzare, ca pe o marfa ieftina. Dorel, e un tip cu pretentii de intelectual, desi e angajat la CFR.  Dar are studii economice si se crede tare, desi nu a profesat niciodata in domeniu. Se lauda ca i-a placut si ii place sa isi traiasca viata, si expresia asta ascunde multe din stilul sau libertin. Povesteste multora despre prima lui casatorie, si are doar cuvinte negative la adresaSandei,  fosta sa sotie. Prin ’98 el era un angajat simplu, nu departe de statutul de acum. Si cum nu li se permitea sa aiba si serviciu, si afaceri, i-a cerut sotiei sa infiinteze o firma pe numele ei. Dar el era cel care conducea din umbra. Au inceput cu un magazin de blanuri, apoi au facut o firma de catering. Mergeau foarte bine cele doua afaceri. Aveau magazine in cea mai scumpa zona din oras. Si-au construit o casa in cel mai scump cartier rezidential, aveau masini luxoase, concedii in afara, de cate ori era ocazia. La un moment dat, o angajata care era in proaste relatii cu Sanda, pentru comportament si intarzieri repetate, a fost data afara. I s-a desafcut contractul de munca disciplinar. Ca sa se razbune, stiind ca nu avea nici o alta oportunitate de a protesta, femeia a depus o sesizare ca patronii ei lucrau si la negru. Si a dat toate detaliile, pentru ca ea avea aces la multe din informatiile din firma. A venit garda, s-a constatat ca asa stateau lucrurile. Situatia a evoluat urat. Dupa un proces de evaziune fiscala, Sanda a fost condamnata la cateva luni de inchisoare. Nu cred ca exista o experienta mai traumatizanta pentru cineva, decat a sta la inchisoare, cu atat mai mult pentru o femeie care niciodata nu a trecut prin momente dificile. Intre timp, Dorel a depus divort, i-a luat femeii fetita, pe motiv ca aceasta nu se putea ocupa de ea. Fiscul i-a confiscat casa, la fel si masinile, banii din conturi. Cam tot. Dorel a mai reusit sa salveze ceva, cat sa cumpere un apartament pe numele parintilor, unde s-a retras cu copila.  Si dupa toata furtuna aceasta, el a devenit liber, gata sa alerge dupa noi aventuri. Dupa ce Sanda si-a ispasit pedeapsa, de rusinea cunoscutilor s-a hotarat sa plece din tara. Avea nevoie de un ajutor sa isi obtina viza pentru Irlanda si l-a rugat pe Dorel sa o ajute. Dupa multe rugaminti, acesta a acceptat in cele din urma. Dar nu s-a abtinut de la o remarca:” as fi putut sa o taxez pentru serviciul pe care i-l fac, dar stiu ca acum nu are bani”.