Arhive blog

Despre Dreptate, Fărădelege și Justiție la români, în Berăria Culturală


Am participat, miercuri seara, la o dezbatere specială, de idei,1149026_596873367074284_2058407594_n cu tema ”Dreptate, fărădelege și justiție la români”, în spațiul oferit cu generozitate de Berăria Culturală, în incinta Fabricii de Bere Ursus. Întâlnirea face parte dintr-un gen de manifestări, ce au intrat déjà în tradiție și e moderată de Ion Novacescu, jurnalist, istoric, profesor universitar . Publicul vine liber, de dragul de a asculta prezentările invitatilor, într-o manieră, altfel, puțin accesibilă. Am văzut aici pe rând, filozofi, psihologi, profesori universitari, medici, sociologi, actori, poeți, muzicieni, în general oameni reprezentativi ai orașului, nu prin funcțiile deținute, ci prin calitatea lor profesională, morală, umanistă. De fiecare dată m-am întors de aceste dezbateri cu sentimentul că, dacă aș fi lipsit, aș fi pierdut foarte mult, ceva valoros sufletului și minții mele. Temele pot părea obișnuite, pentru că sunt inspirate din frământarile cotidiene, ale oamenilor comunității, însă modul lor de abordare și discuțiile pe marginea lor le conferă un anume farmec inedit.

Undeva, într-o sală de judecată, din România, o bătrânică de la țară strângea în mână câteva hârtii învechite. Venise cu ele la proces și voia să obțină cu ele dreptul de proprietate, asupra unei bucăți de pământ. Cu privirea aceea senină a oamenilor simpli, o privi pe judecătoare și ignorându-și avocata – o doamnă în varstă, ce trecuse demult de vărsta pensionării și pe care un soț avar o trimitea străruitor la muncă- ce nu prea îi susținea cauza clientei sale, oricum, nu cu aceeași convingere cu care ar fi facut-o însăși petiționara, spuse cu hotărâre.
Doamna judecător, am venit cu dreptatea în mână. Vă rog să mi-o dați!

1982234_596872653741022_1156048323_nCam aceasta este diferența dintre dreptate și justiție. Dreptatea este un principiu moral, bazat pe adevăr. Se știe că nimeni nu e posesorul adevărului absolut deci nimeni nu are noțiunea exactă de dreptate. Astfel societatea a creeat justiția, care prin instituțiile sale, o legitimează, în baza unor norme generale, ale unor legi și alte acte normative bine definite. Judecătorul are o sarcină delicată. Aceea de a da o hotărâre, în baza și în spiritul legii, trebuind să își suprime emoțiile ce l-ar implica subiectiv.

Reușesc judecătorii asta mereu? Pot da soluții fără să se implice emoțional absolut deloc? Ce spun avocații și persoanele care se prezintă în fața instanței despre corectitudinea actului de justiție? Care este relația dintre avocat și judecător? Ce rol are mediatorul? Pot taxele de timbru majorate să îngrădească accesul cetățenilor la justiție? Ce sens are să îți primești dreptatea la capătul unui proces care durează ani de zile?
” O justiție întârziată poate să nu mai fie justiție deloc” – spunea doamna Andrea Chis.

Acestea au fost doar câteva dintre întrebările la care au încercat să dea un răspuns invitații din Berăria culturală, în cadrul întâlnirii de miercuri seara. O sală plină, în care s-a ascultat cu atenție, poate aducând puțin cu solemnitatea unei săli de judecată. Atmosfera a fost însă una plăcută și publicul a avut întrebări, poate prea multe pentru o singura dezbatere. Am avut senzația că mă aflu cu adevărat într-o agora.

Invitații serii, doamna Andrea Chis– judecător la Curtea de Apel Cluj , Camelia Reghini– reprezentanta Instituției Avocatului Poporului la Cluj-Napoca, doamna Loredana Curcudel– avocat și mediator, noul decan al Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop.
Dezbaterile au fost savuroase. Ce a plăcut publicului? Cred că, în primul rând, aducerea la masa discuțiilor a unor persoane, pe care în mod obișnuit, profesia le plasează la distanțe intangibile. Faptul că pot asculta direct și pot participa cu ele, într-o discuție, că pot primi răspuns la întrebări, în mod direct. Tema abordată a fost una care a stârnit interesul publicului.

Din public, Laura Lungu, studentă la Studii europene a vrut să știe, dacă1174877_596875620407392_615349618_n legislația europeană poate influența o interacțiune mai destinsă între judecători, avocați și cetățeni. Altcineva era interesat de legitima apărare în legislație. O doamnă care se pare că avusese procese, întreba despre legalitatea de a împiedica o executare silită printr-o contestație. Alin Golban, jurnalist la Ziua de Cluj a facut audiența să izbucnească în râs, întrebănd, glumind, despre prezența a numeroase ”pisi” în cadrul Baroului Cluj. Întrebarea mea, adresată invitaților s-a referit- ținând cont de faptul că uneori, mass media exercită uneori presiuni uriașe în opinia publică și indirect asupra judecătorilor, avocaților și părților implicate în proces- la modul în care se dă o soluție, într-o cauză mediatizată și modul în care se realizează apărarea într-o astfel de cauză. Puteți afla care a fost răspunsul, vizionând videoclipul, la minutul 1:59,38.
Dacă aveți puțin timp ori vreți să vă introduceți, fie și pentru căteva momente, în atmosfera de la Berăria Culturală vă invit să urmăriți filmul cu înregistrarea de pe youtube.

Fotografiile postate sunt realizate de Dan Porcuțan, jurnalist la Cluj-Am. ro, ziar clujean în format electornic, care a realizat si filmarea întregii dezbateri.

Berăria culturală cu o dezbatere despre patrie și patriotism


Dragii mei prieteni, daca v-aș cere să definiți patria și patriotismul, ce ați spune? Cred că vi s-ar părea o discuție nepotrivită, dat fiind contextul politic, social și economic. Credeți că e de la sine știut și înțeles și că nu mai e nimic de spus. Totuși în aceste momente se face apel la sentimentul patriotic, prin toate mijloacele. Cei care lucrează în media, în publicitate ori vânzări știu că oamenii sunt ușor de manipulat prin intermediul emoțiilor, de aceea, când cineva îți vinde ceva, în mod profesionist îți va creea o emoție. Când se vrea să fiți distrași de la ceva vi se va creea o emoție. Vi se cere să fiți patrioți și să o demonstrați făcând ceva.

Am acceptat invitația domnului Ion Novacescu șiIMG_0798 provocarea de a asista la o dezbatere pe tema aceasta, miercuri, în berăria din Fabrica de Bere Ursus, din Cluj Napoca. Pentru cei care nu îl cunoașteți pe Ion Novacescu vi-l prezint ca pe un bănățean ”așezat” la Cluj, absolvent al Facultății de Istorie, jurnalist, scriitor, care organizează de ceva vreme niște întâlniri speciale, de suflet și de cultură ce reunesc, în același cadru, în Berăria culturală, oamenii frumoși ai orașului, de vârste diferite, ce participă la dezbateri interesante, o adevărată Agora. Tema dezbaterii a fost: ” Patriotismul şi sentimentul de moşie la românul european”. Eram curioasă care va fi abordarea acestor noțiuni, atât de invocate în ultima perioadă. Invitații serii au filosoful Aurel Codoban, conferențiarul Ioan Cârja– Facultatea de Istorie, dr. Lucian Năstasă-Institutul de Istorie, preotul Theodor Lazăr-Catedrala ”Schimbarea la fata”, editorialistul Ionut Țene si Teofil Lung, profesor-chirurg- Clinica de chirurgie maxilo-facială Cluj. Ei au prezentat din puncte de vedere ale perceptiei proprii, conturată de profesia fiecăruia.
Mi-a stârnit admirația intervenția profesorului Codoban, care definea noțiunea de patriotism drept o forma de iubire, asemănătoare cu iubirea pentru părinți. M-a încântat depotrivă ideea că românii manifestă pentru patrie un sentiment pregnant matern, adică un corespondent al unei iubiri necondiționate. Arăta ca nouă, românilor nu ne plac intituțiile statului, deci oarecum nici nu suntem adepții unei iubiri paterne care presupune responsabilități. De aceea așteptăm mereu ca patria să ne dea și mai puțin să facem ceva în mod responsabil. Ceilalți invitați au adus și ei argumete cu privire la cele două noțiuni.
IMG_0799Din discuții s-a desprins o altă idee. Că noi, românii suntem patrioți dar nu știm cum să ne exprimăm și manifestăm patriotismul. Seara a continuat in spiritul acelor idei și mie îmi este greu sa redau în câteva cuvinte ceea ce au spus invitații, de aceea vă invit, dacă aveți dispoziție și răbdare să ascultați înregistrarea audio. În partea a doua a serii, invitații din sală și-au expus și ei puncte de vedere proprii, cu privire la cele două noțiuni. Au fost încântătoare momentele în care un trio muzical, surorile Neamțu, au interpretat instrumental melodii patriotice. S-a recitat poezie dintr-un volum abia ieșit de sub tipar, de catre poeta Elena Emilian. Am simțit că oamenii au venit la eveniment din dorința de a cunoaște și am remarcat  o mulțime de tineri, care au participat din propria voință, nu pentru că le-ar fi impus cineva. Am trăit cu adevărat, în acele momente, un sentiment patriotic, într-un spațiu în care care, toți cei prezenți s-au adunat pentru aceeași idee, de apartenență la o comunitate și la valorile ei.

Eu am învățat patrotismul afară trăind între turci și între nemți.
Știți cum sunt turcii patrioți? Să vă dau câteva exemple. Mă refer acum, la cei care sunt în Germania. Cumpără produse din magazine turcești. Își ajută semenii și prietenii. Dacă un turc are o problemă și are nevoie de ajutor, imediat comunitatea îl susține. Nu le e rușine să fie turci și spun asta cu mândrie. ”Sunt osmanische man!”- mi-a spus cineva. Am cunoscut mulți emigranți turci și pot să afirm că 90 la sută dintre ei și-au păstrat casele și terenurile în Turcia, deși unii sunt la vârste înaintate. Se duc acolo în fiecare vară. Unii muncesc un an să își permită să meargă acasă o lună, în concediu. Nu am auzit de turci care să uite să vorbească turcește. E o limbă pe care o auzi vorbindu-se peste tot. Nu își uită religia și nu îi deranjează să fie musulmani într-o țară creștină. Nu le e jenă să poarte însemnele naționale, oricând, de la bijuterii cu semilună, la bluze sau fulare cu steagul turcesc. Iar pe stadioanele pe care joacă echipe turcești în GermaIMG_0800nia, mai mult de jumătate din spectatori sunt turci. Știu că sunt în stare se călătorească sute de kilometri pentru a participa la un astfel de meci.
Cum sunt nemții patrioți? Vorbesc germana și nu acceptă altă limbă nici în domeniul tehnologiei. Cumpără produse nemțești cu prioritate, pentru că, pentru ei sunt cele mai bune. ”Lucru nemțesc!” e un brand național. Au un foarte bun sistem administrativ si social. Cetațeanul neamț este protejat de stat. Locurile de muncă vacante sunt oferite întâi cetățenilor nemți. Sunt mândri de valorile lor naționale. Sunt mândri de cultura și istoria lor, de industrie, de armată, de politica, de pozițiile de lider între alte națiuni. Vezi mereu în curți, la geamuri, arborate drapele germane și uneori cele ale landului în care locuiesc. Chiar în magazine, înainte de meciuri de prima ligă, am văzut tricouri, șepci, fulare și alte obiecte pentru fanii care doresc sa participe la meciuri, cu însemnele țării. Nemții manifestează solidar pentru diferite cauze. Imediat ies în stradă organizat. Ei sunt mândri de automobilele lor, pe care le cumpără cu prioritate. Aș putea continua enumerările.
De la nemți și de la turci am învățat să fiu mândră de ceea ce sunt, de limba pe care o vorbesc, de țara din care vin și de valorile pe care le are. Sunt în Germania tot atat de româncă pe cât sunt în România și nu am să uit a vorbi românește oricâte limbi străine aș învăța.