Arhive blog

vanzatoarea de ziare


Tanara batu la usa salonului si intra. Satena, inalta si imbracata foarte ingrijit, purta pe brate cateva ziare si geanta de pe umar ii era plina de asemenea. Parca venise de la biblioteca. Asistentele o cunosteau si ii dadeau voie in unele saloane. Bolnavii erau bucurosi ca pot sa-si cumpere cate un ziar, fara a mai cobori la toneta din incinta spitalului. Le zambeste  Ii intreaba de sanatate apoi le povesteste despre ultimele stiri.

–         Azi scrie despre primar, care nu a fost la birou sa primeasca publicul in audienta, si despre firma care a preluat combinatul. Se zice ca o sa creeze cateva mii de locuri de munca. Si pe pagina de sport, e o relatare a meciului de sambata, de pe stadion.

–         Trebuie sa vedem si noi- zise un batranel simpatic, pe care cu siguranta nu il mai vizau nici locurile de munca si nici disponibilitatea primarului.- Azi avem horscop pe pagina 6? Stiti doar ca pe mine ma intereseaza. Ma ajuta sa vad cum imi va merge azi.

–         Sigur ca avem. Dar o sa va mearga bine. Zodiile trec printr-o perioada buna si profitabila.

Dupa schimbul de cuvinte amical, Gratiela iesi, vrand sa ajunga la alt salon. Dadu nas in nas cu doctorul Popescu. O tinea minte de cand vindea ziare la toneta din holul spitalului. Surpins, medicul o intreba.

–         Ce faci aici, Gratiela? Stiam ca vinzi la toneta? Asa de rau ai ajuns?

Tanara rosi. Nu intelese de ce medicului i se parea umilitoare munca ei.

–         Ce sa fac? Vand ziare! Dar de ce spuneti ca am ajuns rau?

–         Pentru ca vinzi ziare. Asta fac numai oamenii cei mai amarati.

–         Muncesc onest si sunt platita pentru asta. La toneta de ziare castigam foarte putin,intre 80 si 300 de lei pe luna. Nu aveam contract de munca si nu puteam trai din atat de putini bani.

–         Dar aici cat castigi?

–         Cred ca mai mult decat dumneavostra! Ce salariu aveti?

Doctorul incurcat, ii spuse, evident salariul primit de la stat, omitand intentionat spagile pe care le primeste in plic de la pacienti.

–         Pai, vreo 1200 de lei.

–         Vedeti? Eu castig lunar, cand muncesc serios, cate 2000 de lei. Nu ma streseaza nimeni. Primesc ziarele dimineata si la sfarsitul ma intorc si predau situatia. Nu e nimic jenant ori necinstit in ce fac. Ce nu va place?

–         Da, dar e o munca penibila. Insa daca tie iti place, asta e!

–         Nici o munca nu e rusinoasa ori penibila daca e cinstita si e platita multumitor. Vi se pare ca eu sunt diferita de cea care vindea la toneta pe 80 de lei pe luna? Sunt tot eu, dar mult mai linistita.

Reclame