Arhive blog

Pasiuni ascunse


Barbatul se uita la usa metalica a apartamentului. Incerca sa gandeasca, sa isi imagineze ce se ascundea dincolo, si sa perceapa, cu toate simturile, parfumuri, mirosuri,sunete. Nimic. Parca avea in fata un zid. Pe casa scarii nici tipenie de om. Batraneii care vor fi locuind, cu siguranta ca stau ascunsi la umbra sa nu ii bata soarele. Ori poate vor fi facand parte din categoria celor activi, gata sa dea ture prin oras cu autobuzul. Nimeni nu mai sta la panda cu ochiul pe vizor. Barbatul, un tanar in jur de 35-38 de ani se mai analiza inca o data, isi studie cu grija tinuta sa nu aiba scame, isi privi pantofii sport din piele gri, isi verifica bratara de la mana, din aur masiv, sa stea in pozitia preferata. Un ultim retus, isi trecu degetele prin par. Apasa pe butonul soneriei si melodia ei suna in triluri, sparahnd in fragmente de cristal, tacerea amiezii. Auzi pasi si usa se deshise. O tanara bruneta, mladioasa, ii deschise studiindu-l din priviri. Se fastaci putin, suprins de atitudinea ei directa,

– Buna ziua! Poftiti! Sunteti domnul care ati sunat dimineata?

– Da. Am crezut ca am nimerit gresit.

– Nu. Cu mine ati vorbit.

Barbatul o studie atent. Avea un halat din matase in nuante de albastru. Parul i se revarsa pe spate, intr-un contrast placut. Ii vazu degetele lungi si delicate, cu unghii colorate intr-un roz prea strident fata de nota initiala a imbracamintii.

– Mi-ati pregatit ce am discutat?

– Da. Am aici un pachet. Ii intinse o cutie gri, legata cu o funda violet.

Tanarul o deschise, se uita inauntru si se apropie cu obrazul de continutul cutiei incercand parca sa inspire parfumul ce venea dinauntru. Accepta o cafea. Intreba de cost. Fata il asigura ca ii ofera cadou si nu implica mari costuri. Avea totusi o pretentie. Era singura de ceva vreme si simtea nevoie uni mangaieri, a atingerii unei maini de barbat. Din nou fusese luat prin suprindere. Intinse mana spre ea si dadu deoparte halatul, dezvelindu-i intai un picior. O studie si ea se lasa studiata. Se dezbracara incet, ca intr-o continua prospectare. ea observa ca el nu poarta lenjerie. El o lasa sa isi scoata incet chilotii din dantela roz, apoi ii ceru.

-te deranjeaza daca ii imbrac? oricum nu ii mai porti.

Ea accepta fara cuvinte. Fu curioasa sa vada ce va face. Dorintele ei insa erau mai puternice decat curiozitatea. Facura dragoste cu pasiune, fara inhibitii , ca intre doi vechi amanti. Nu mai stiau dimensiunea timpului. Cat timp va fi trecut? Cate minute? Cateva ore? Se insera. Zarira umbrele noptii prin draperia intredeschisa. El iesi din baie, mirosind proaspat si se pregati de plecare. Lua cutia de pe masuta din sufragerie. 

– Daca mai doresti iti mai pot pregati un nou pachet.

– Saptamana viitoare.

– Atunci suna-ma marti. La aceeasi ora. Ma bucur ca am citit anuntul tau.

El surase si confirma. Pleca, fara sa intoarca privirea. Ea se aseza in fotoliu si isi aprinse o tigara. Se uita peste ziarul deschis la mica publicitate si vazu anuntul pe care il incercuise ieri, cu un marker negru:’ cumpar chiloti de dama, folositi’. Asta purta el in cutia aceea cu funda violet, in drumul spre casa. Caldura inabusitoare fusese inlocuita cu o racoare placuta si umbre.

Mai buni decat noi? Trebuie sapati!


Anabela a invatat din experienta, de ce e neplacut, sa accepti job-uri sub nivelul propriu de pregatire. Nu rusinea e cea care te afecteaza, ci reactia colegilor, a colectivului, care vede in tine un competitor greu de egalat si cu cele mai mari sanse de a castiga, primele pozitii in firma. Esti invidiat si admirat, urat si iubit deopotriva, din prima zi in care pui piciorul in birou. Asa s-a intamplat si acum. Colegii, net inferiori ca pregatire pe domeniul vanzarilor, se simt dominati, desi ea nu face asta. Nu a acceptat nici pozitia principala in agentie, tocmai pentru ca ea e o persoana motivata sa castige, proportional cu instruirea, determinarea si timpul alocat. Colegii au mereu impresia ca ea primeste cei mai buni clienti si cele mai bune zone din oras. Nu isi pun deloc problema ca varsta si experienta ei sunt cele care o determina sa aiba cele mai mari incasari. O vorbesc pe la spate, scot despre ea vorbe rautacioase, inventeaza situatii sa o discrediteze in fata managerului. Dar ea trece peste acestea si e interesata doar de ceea ce face. Cand ajunge acasa, revede in minte situatii, clienti, oportunitati, discutii, negocieri, contracte. Acum sta in baie, si se relaxeaza. A fost o saptamana grea si weekendul acesta vrea sa se odihneasca. Are totusi telefonul in apropiere, in caz ca e ceva urgent sau o suna prietenul. Telefonul tarai scurt.
– Buna ziua, se auzi o voce de barbat. Mai e valabil anuntul?
– Da, cred ca da. Puteti sa-mi spuneti despre ce anunt e vorba? Realiza ca de fapt nu ea ar fi trebuit sa primeasca apelul ci sefa de agentie. Numarul ei nu e public. Nu ea preia clienti, dar, cine stie?
– Anuntul de la matrimoniale, continua barbatul.
– Cred ca ati gresit numarul. El se scuza si inchise. Apoi, telefonul suna iar.
– Am citi anuntul dvs. Blonda, draguta, 160 cm, 65 kg, etc, etc, caut parter pentru placeri ascunse.
Anabela muti. Nu-i venea sa creada ce auzea. Se simtea ca si cum cineva i-ar murdari intimitatea. Un sentiment de neputinta si de umilinta.
– Unde ati citi anuntul acesta.? Sunteti a doua persoana care ma suna. Va rog sa-l ignorati. Cineva a facut o gluma proasta. Nu, nu sunt interesata.
Telefonul incepu sa sune. Tarait dupa tarait. O fi inebunit lumea. Nu stia cand sa raspunda, ca pe acest numar suna si clientii. Se duse la computer si deschise site-ul ziarului electronic, cu anuntul enervant.
Aveau dreptate. In anunt era descrierea ei, si numarul ei de telefon. Si mai era trecuta, adresa de mail a uneia dintre colegele ei, care abia stia deschide computerul si care zilele trecute, blocase calculatorul cu un virus “captat” de pe un site porno. Fata asta e dusa rau. Stia ca nu o poate inghiti. Dar chiar asa ceva sa ii faci cuiva. O suna imediat.
– Vali, cred ca stii de ce te sun. Te rog imediat, sa suni la ziar si sa anulezi anuntul pe care l-ai postat. Nu mai face pe ignoranta. Azi sunt calma, inca, dar daca pana luni nu dispare, ai incurcat-o.
Telefonul continua sa sune. Se mira cum de atatia barbati, numara vreo 50 de apeluri in 2 ore, sunt interesati de asa ceva. In doua zile, sunasera sute. Luni, evident ca a discutat problema asta la birou. Colegii, se purtau ca niste ingerasi, dar in sinea lor, se bucurau de situatia create. Una dintre fete, Corina, uriasa pentru cei 22 de ani, avea 120 de kilograme, recunoscu ca Vali, o rugase sa ii faca o adresa de mail, dar nu stia la ce are nevoie.
In cele din urma, Anabela se dumiri. S-au folosit de prostia fetei, pentru a-i face zile fripte. A mai stat in firma doua luni dupa incident. Anabela isi zise ca a fost destul. E greu sa te bati cu prostia si cu rautatile oamenilor, nepotriviti si neinstruiti pentru joburile pe care le ocupa. Prostii sunt solidari intre ei, chiar si in rautati.
Profesionalismul a pus-o intr-o conjunctura avantajoasa. Si-a deschis propria ei firma, satula de a fi angajata cuiva, si de a se lupta cu prostii si incompetentii. Si a fost o decizie inspirata. Oricum, are prea multa personalitate pantru a fi un angajat modest.
Este o vorba care zice ca: “ sa nu te pui cu prostul, ca are mintea odihnita”. Si acum intelese ce bine s-a potrivit acelor intamplari.