De weekend


Cristina se întoarse acasă pentru puțin timp, doar atât cât să se pregătească pentru o ieșire în oraș. Aproape că se strecură în camera sa, pentru a evita întrebările mamei. Imediat se auzi apa la duș, foenul și mici păcăneli de sticluțe și cutiuțe, mutate pe etajerele din sticlă din baie. Proaspătă și relaxată apăru în prag. Părul negru, lucind mătăsos i se întindea pe umeri. Sub fruntea înaltă, ochii gri-verzui scânteiau veseli, a joacă iar zâmbetul de pe buzele date cu gloss, o nuanță naturală era învăluit în parfumul preferat, un dar de la unul dintre mulții admiratori. Intră din nou în cameră, schimbă halatul de baie cu blugii, o bluză cu lame și pantofi cu tocuri înalte.. Transformarea făcu din jurnalista sobră o tânără flușturatică, gata de distracție în cluburile de fițe.

Din sufragerie, Mira o zări și nu rată ocazia să o ia la rost, chiar dacă avea 28 de ani. Cristina nu-și putea explica de ce, femeia care îi era uneori, cea mai bună prietenă, devenea alteori o persoană sâcâitoare. În momentele acelea evita să o întâlnească. Mira făcu un gest ca și cum ar vrea să risipească norul parfumat din jurul tinerei. Se plânse de factura la apă, invocând dușurile prelungite ale fetei. Și cum rafinamentul i se epuiză brusc o întrebă pieziș.

– Unde te duci?

– În oraș, cu prietenii.- Răspunsul tinerei veni scurt, semn că o enervau discuțiile acestea și le-ar fi ocolit pe cât posibil.

– Cred că e vremea să îți vină mințile la cap și să îți faci și tu o familie. La vârsta ta eram maritată demult și cu copii.

– Da. Și la vârsta asta ești divorțată și singură.

– Acum ești obraznică. Uite ce mulțumire am că m-am străduit să te țin la școli!

– Deloc. Fac doar constatări, pentru că încerci să-mi dai lecții. Sunt obosită și nu am răbdare azi.

Femeia o privi enervată. Cu cine o fi semănând fata asta? Cu siguranță cu taică-său. E prea independentă și încăpățânată. Îi zări petele albastre de pe umăr și de pe gât mascate de o eșarfă.

– Iar te-ai întâlnit cu Paul?

– Da.

– De ce nu te măriți cu el, de exemplu? Are tot ce îi trebuie: o situație bună, serviciu, e tânăr și îți și place din câte văd. Nu e nimic că are cu 3 ani mai puțin decât tine. Cred că multe fete îl vânează.

– Ai făcut o obsesie cu măritatul.

– Păi da. Să scap și eu de griji.

– Ăstea sunt grijile tale? Stai linistită. Vei avea destule când vei avea nepoți. Hai, nu mai fi țepoasă. Fă-te frumoasă și du-te la prietenele tale în vizită. Poate ieșiți și voi undeva. Eu am plecat. Pa! Pa! Și nu mă aștepta. Nu știu când mă întorc.

Două minute mai târziu, mașina Cristinei demara din fața casei. Încă o seară de distracție prin cluburi și o noapte prierdută prin cearșafuri străine.

Țârâitul strident îl făcu pe Tudor să se ridice buimac. Verifică alarma deșteptătorului, bombănind ceva, că nu il decuplase dinainte și l-a trezit tocmai sâmbătă, când ar fi putut să mai doarmă. Dar țârâitul se repetă. Venea din altă parte. Se îndreptă spre interfon, aruncând o privire spre ceasul de perete. Cinci și cinsprezece minute. Cine putea fi la ora aceea? Afară se crăpa de ziuă și lumina sură ce abia se năștea din crăpăturile nopții se prelingea pe ferestre. Și-o, fi uitat Paul cheile își spuse, văzând că nu dormise acasă. Apăsă pe buton. La difuzor răspunse vocea afectată a unei femei.

– Bună dimineata! Domnul Tudor Popescu?!

– Da. Cine sunteti?

– Sunt mama Cristinei Toma! Vă rog să-mi deschideți! Trebuie sa vorbim despre Paul, altfel mă voi duce la poliție!

Tudor deschise, îngrijorat că fiul său ar putea fi implicat în ceva grav. Necunoscuta se înființa în câteva momente în fața ușii, cu o figură vizibil ofensată. Părul ei roșcat păstra încă urmele unei coafuri studiate, estompate doar de orele scurse ale nopții. Îmbrăcămintea putea trece puțin extravagantă și nepotrivită, lăsând impresia unei femei ce se străduia să își ascundă vârsta iar acest zel o făcea să pară ușor vulgară. Prin parfumul puternic pe care îl degaja, se simțea miros de fum de țigară. Lui Tudor îi trecu prin minte că în combinația odorizantă era și puțin iz de alcool dar nu dădu importanță. O pofti în bucătărie. Aroma cafelei proaspete mai temperă puțin din iritarea femeii.

– Spuneți, despre ce e vorba? Ce s-a întâmplat?

– Păi, cum să vă spun? De ceva vreme, să fie de vreo doi- trei ani, băiatul dvs. are o relație mai năbădăioasă cu fiica mea. O cunoașteți pe Cristina Toma? Jurnalista de la radio? Eu sunt mama ei.

– Așa. Nu o cunosc.

Figura suprinsă a bărbatului o încurajă să continue.

– Tot am vrut să stau de vorba cu Paul al dvs. E acasă?

– Nu. Nu a dormit acasă.

– Vedeți? L-am căutat toată noaptea prin baruri și discoteci dar nu l-am găsit. L-am și sunat, dar nu răspunde.

– Aveți numărul lui? Pot să văd?

Femeia îi spuse un numar de telefon.

– Ah, dar nu e acesta.

– Dați-mi-l!

– Păi nu vi-l dau. Dacă o să vrea, vi-l dă el. Dar pentru ce ați vrut să mergeți la poliție? Am crezut că e ceva grav.

– Dar nu e? Dacă Cristina mea vine mereu mușcată acasă?

Tudor o privi amuzat. Se gândi că femeia era beată ori nu îi lipsește o doagă, altfel de ce s-ar fi înființat în casa unor străini, în zori?

– Domnă, mă scuzați. E devreme de tot, pentru astfel de discuții. O să îi spun lui Paul, data viitoare să nu o mai muște atât de tare. Sunteți mulțumită? Dar și dumneata poți să îi spui fetei dumitale sa facă la fel, că și el a venit vânăt pe piept și pe gât și l-am văzut zgâriat pe spate. Nu am fost încă să fac reclamație. Îmi pare rău, dar cred că nu e ora și momentul pentru astfel de povești și nici nu ne putem noi amesteca în viața lor.

Se ridică determinând-o sa facă și ea la fel, semn că discuția luase sfârșit. Femeia își luă poșeta, văzând că nu mai are partener de conversație și plecă târând după ea mirosurile grele ale nopții ce se încheiase. Ușa liftului se trânti cu zgomot. Două minute mai târziu o văzu îndreptându-se cu hotărâre spre stația de autobuz de la colțul blocului. Necunoscuta luase cu ea începutul de weekend.

Posted on 25 August 2014, in Povestiri din Cartier. Bookmark the permalink. 17 comentarii.

  1. Wow ! Povestea asta e precis cu vampiri !

  2. Asa cum spui, Rudolph.🙂

  3. Sper că o vei continua. Îmi voi lăsa toate treburile ca să citesc urmarea.😀

  4. PS Mi-era dor să mai citesc ceva de tine dar eu și obsesia mea pentru școală…😦

    • Carmen, nu am prea postat pentru ca sunt ocupata cu ceva si in plus lucrez. Am timp destul de putin.
      Intamplarea e una reala. Ma distrasem de ideea ca la ora 5 dimineata, o poate cineva sa se invite in casa unor necunoscuti cu probleme de acest gen.

  5. Aştept continuarea! Tare frumos mai povesteşti, dragă Gabriela. Sunt poveşti pe care le culegi atât de frumos din lumea asta…
    Numai bine îţi doresc!🙂

    • Alex, nu intotdeauna povestile mele au continuare. M-am temut mereu ca sunt greu de urmarit povestirile lungi, de cateva episoad dar ma bucur ca te-a prins povestea. Toate gandurile mele bune sa te urmareasca si sa iti fie ziua senina!🙂

  6. În sfârșit, ai mai scris și pentru cei care te tot caută pe aici !
    Ferească Dumnezeu de astfel de mame, care-și bagă nasul prea mult în viața odraslelor ! Sunt garanția eșuării vieții de familie a copiilor lor.

    Numai bine, dragă Gabriela !❤

    • Zina draga, stiu ca ti-a fost dor de mine. Stii ca eu, chiar daca nu sunt prezenta cu postari pe blog, sunt totusi prin apropriere.
      Multe mame vaneaza copii instariti si le cer odraslelor sa adopte niste clisee, nebagand e seama ca societatea s-a schimbat si ca tinerii au ate conceptii despre viata.

      Iti doresc un weeken placut! Te imbratisez cu drag!❤

      • Eu nu cred ca mamele care isi doresc ca copiilor lor sa le fie mai usor si mai bine sunt principial rau intentionate. De ex mama mra ar fi asa de fericita daca ar sti ca eu ma voi casatori cu un multi-super-miliardar, pt ca stie deha ca nu ma voi casatori cu el daca nu-mi place si nu e si sexy, asa ca de fapt ce strica sa fie si ultra bogat ? Numai ca meteu uit de chestia aia cu bogatia, (ca asa oameni sexy sunt peste tot, de fapt sunt mai multi sexy printre cei bogati decat printre cei saraci, numai ca sunt luati, adica sunt mai putini care sa fie sexy si liberi), dar ma rog, eu STIU la nivel teoretic ce trebuie sa fac pt a gasi unul sexy bogat, si anume sa ma invart mai mult timp printre bogati, dar zau daca nu sunt asa de zapacit, ba ma iau cu alte chestii, inclusiv cu blogurile, si efectiv uit sa petrec macar 90 de minute pe zi in anturaje cu oameni bogati, cu aia saraci nu ma voi casatori oricum pt ca sa nu o supar pe mama, (adica daca sa-i fac o bucurie nu sunt in stare, macar sa nu ii cauzez ingrijorare), si de aia voi ramane eu probabil necasatorit pt ca pur si simplu nu am
        timp plus uit ! Aici are si tata dreptate, ca el mi-a zis de multe ori ca nu stiu sa am grija de mine ! Pur si simplu uit, dar asta arata cat de cascat sunt, nu e ca ma sacrific eu asa ca pt o fapta buna !

      • De aia adica, cu gandul la copii cascati si uituci asa ca mine, se chinuie poate in mod constiincios habitual matern sa isi educe copii, iar ei, nu ca au alta mentalitate, dar tocmai pt ca maj sunt cascati, plus destui chiar recalcitranti la invatatura, doar poate o minoritate fiind asa copil model, zau, nici nu le baga in seama !

      • Plus o si mai mica, de-a dreptul infima, minoritate or fi si copii din astia care se incurca cu vampiri ! Ce soarta ! Deja, dintre toate personajele de mai sus eu pot sa zic ca am impresia ca personajul cel mai simpatic, (care mi se pare chiar si atractiv nuantat conturat in descrierea literara), este Mira !

      • Nu că ar avea concepții mai sănătoase !😆
        Unii dintre ei, nu toți, desigur.

  7. Jenant, zic eu. Orice problema trebuie rezolvata strict intre protagonisti. Iar doamna, chiar e dusa cu pluta!
    Zile frumoase, ca si scrierile tale, Gabriela!

  8. 🙂 Asa ma gandeam si eu, cafeluto. Ma gandesc insa ca ochi a facut bietul om cand trezit din somn a fost luat prin suprindere de astfel de probleme.

    • Zau, am vrut sa il pun pe Tudor macar pe locul 2 ca personaj adult simpatic, chiar asa din solidaritate masculina, insa astept sa vad daca e descris mai conturat asa mai detaliat in Episodul 2, ca acum e abia schitat ca personaj nauc trezit din somn…trebuie sa aflam macar si ce o fi in capul lui, ce pareri si perspective are despre lume, ce inaltime are, culoarea ochilor, coafura, etc…cine stie, poate trece chiar pe locul 1 de simpatie, ca prea e comun asa ca adult acuma, adica ar putea fi oricine, nu indeplineste inca rol deplin de
      personaj memorabil asa cum mi se pare Mira in acest moment, cea mai interesanta, chiar contradictorie, vie, animata, sare din pagina, zau !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: