Duzina de cuvinte- Literatură feminină?


Tipul e jurnalist. Înalt, făcut, cu barbă și burtă, atârnând peste cureaua pantalonilor, cu părul vâlvoi și ochii ascunși după pleoapele obosite. E trecut prin ale vieții și sigur pe sine. Dă senzația că el are secretul vieții și cheia dezlegării tuturor enigmelor. De multe ori țipă: ” lucrul acesta așa trebuia făcut!” sau ” eu nu aș fi făcut niciodata asta!” El e etalonul. După gândul său, se fixează ceasurile în întreaga lume. De câte ori nu a venit în redacție, anunțînd plin de emfază:” Șah- mat! l-am dat jos și pe asta!” Ăsta? Un director, un șef, cineva, un om care a muncit o viață să ajungă undeva, până când a venit ” vânătorul” de glorie și de senzațional și a distrus totul. Uneori meritat, alteori nemeritat. Dar el, jurnalistul acesta care ține legea, a învățat că, vârful pixului său e mai periculos decât o armă. Ia luați-i pixul și o să îl vedeți scâncind că un țânc pe la colțuri, că a fost nedreptățit și că el a lucrat doar în folosul public. Atunci trăiește și el emoția momentului de ” a fi dat jos” și realizează că, până și Achile avea un călcâi vulnerabil. E mometul în care înțelege că e greu să sui în carieră dar e infinit mai greu să cobori…brusc. La coborâre nu te invită nimeni la desert.
Domnul acesta a spus odată ceva ce suprinzător. El nu citește literatură scrisă de persoane, care nu sunt purtătoare de ”cojones”. E un termen spaniol, că nu i-o fi sunat bine în limba română. Adică, femeile nu au ce pune mâna pe pix, decât eventual să facă lista de cumpărături pentru casă și să îl pună apoi în șorț. Că el citește ori nu, e mai puțin important. Dar la un moment dat, un alt amic de teapa lui a început să o toace mărunt, în cant și pe lat, pe Oana Pelea. Reacțiile publicului feminin au fost vagi. În schimb, gașca de hăhăitori se umfla în pene și râdea calin de faptul că actrița își scrie panseurile, pe pagina de facebook. Poți să te întrebi atunci, toți bărbații nu dau doi bani pe ceea ce scriu femeile?

Mai multe postări pe aceeași temă, Duzina de cuvinte, găsiți în Clubul Psi:

Posted on 7 Decembrie 2013, in Povestiri din Cartier and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. 48 comentarii.

  1. Mitzaa Biciclista

    Nu dragă, bărbații care cred că femeile trebuie să stea doar la cratiță sunt cei care nu fac decât sex cu ei însuși. Se plac mult prea mult pe sine așa că de ce oare ar trebui să-i încurcăm noi?

    • Mitzaa pe mine m-a iritat la culme personajul dar mai ales faptul ca, multi sunt de aceeasi parere cu el. Am urmarit fenomenul acesta si pe facebook. Indivizi ca acesta, au terfelit-o pe Oana Pelea. Fara motiv. Dar nu e vorba doar de ea. Orice femeie indrazneste sa scrie, e imediat pusa la zid. Cu exceptia situatiei cand indivizii nu se simt amenintati.

      • Mitzaa Biciclista

        uite vezi? de aia nu-mi plac mie rețelele de socializare de acest tip. eu nu am cont de facebook și de fiecare dată când cineva încerca să mă convingă să-mi fac cont, îmi aduceam aminte de întâmplări similare. genul ăsta de indivizi care se ascund în spatele pixului pe care îl freacă în mâna stângă, doar fiindcă le-a obosit mâna dreaptă frecându-și mădularul, pe mine mă lasă rece. sunt o mulțime de persoane, atât bărbați cât și femei, care posedă inteligență și bun simț, încât consumarea unor gânduri referitoare la acei presupuși bărbați cu presupusele lor cojones, reprezintă doar o risipă inutilă.

      • Mitzaa, eu nu fug de provocari si nu ma ascund intr-un spatiu izolat. Oamenii acestia, traiesc printre noi. Unii au si bloguri, altii au carti publicate, se dau rotunzi, inteligenti, titrați. Par galanti cu femeile si manifesta intr-un fel, in anumite situatii respect fata de ele, de unele. Am vazut femei cantand in corul postarilor lor, prin care aruncau cu inevctive si erau solidari intre ei. Asta m-a deranjat.

  2. Dar poate a zis cojones la figurat, ca la figurat si femeile pot avea cojones plus si femeile au testosteron nu numai barbatii, si pt testosteron nu e obligatoriu sa aiba cineva cojones, tine de alte chestii. Si de altfel unele din cele mai frumoase si simetrice femei plus cu tenul frumos de la natura sunt baieti xy care nu sunt sensibili la androgeni drept care se dezvolta in femei care sunt cu atat mai frumoase de nivel de top model cu cat sunt mai nesimtite fata de testosteron…si uneori pana si ele au cojones desi sunt asa mai nedezvoltati si nu au coborat din abdomen, in plus de ca au aparat genital cu aparenta feminina externa…ma rog nu am vrut sa pun atata accent pe niste cazuri mai rare doar ca voiam sa zic ca nu toate femeile cu cojones au neaparat si hirsutism, adica sunt asa gen femeia cu barba…incrrcam sa imbin si eu concretul cu figuratul pt ca nu am de unde sa stiu cum a folosit omul ala expresia cojones…ca daca e preluata din massmedia de cultura americana din ultima generatie nu e ceva specific pt sexul masculin si se foloseste la figurat si inseamna mai degraba „tupeist”…desi in trecut pe lb spaniola era oarecum considerata o expresie mai vulgara, la fel cum si expresia de a avea chutzpah pe lb idish nu era chiar asa de complimentara mai de mult insa mai catre vremurile noastre a devenit o calitate considerata mult mai pitin reprobabila…tinde de cum e folosit limbajul, si poate lb romana nu e asa de dinamica cum sunt alte limbi, ceea ce e si bine pt ca o ajuta sa supravietuiasca mai trainic chiar si in perioade in care poate unii nu au nevoie de ea, dar e un pic si rau pt ca este dificil de a o adapta ff rapid la nevoile societatii…e o limba oarecum mai conservatoare si mai traditionala, dar e total minunata oricum, si depinde de noi sa stim sa o mentinem vie si tanara si flexibila si interesanta si dinamica si vie, desi ma rog mai mult de cei care chiar sunt scriitori, dar si de bloggeri…si nu trebuie sa ne fie teama nici de a o folosi in moduri poate surprinzatoare…desi ma rog preferabil corect gramatical…dar tipul ala descris de tine nu pare sa fi avut imaginatia necesara, chiar si scriitor de meserie fiind, sa gaseasca o expresie potrivita pt ce voia sa spuna el despre propriile lui preferinte de tinuta si stil profesional, ada ca a recurs la un imprumut ff banal..
    Hai mai bine sa ne batem capul, atat fete cat si baieti sa descriem noi o expresie pe lb romana care sa poata descrie pe cineva cu cojones sau chutzpah cu semnificatie mai recenta laudabila, admirabila. Mie nu-mi vine ceva imediat in minte, dar eu nu sunt bun la teme din astea lingvistice, sunt chiar anti-talent, dar sincer m-as bucura sa sugereze cativa o alta expresie mai potrivita pt fete si baieti cu tupeu, (facand abstractie de imaginea neplacuta de erou negativ a omului descris mai sus si gandindu-ne doar la frumusetea vie a lb romane.)

    • Rudolph, acum pun si eu o intrebare. Oare barbatii aceia, acolo au depozitata materia cenusie? Nu conteaza expresia pe care a folosit-o. Trebuie sa iau lectii. Barbatii gandesc mai mult, mai profund folosindu-se de ce au suplimentar, fata de noi, in dotare?

    • Ce voiam sa zic nu era de a neglija discutia despre misoginism, dar voiam asa chiar sincer sa duc conversatia mai departe pt a nu cadea in pacatul ala de aratat cu degetul unii la altii in functie de STIL, pt ca unii chiar pot avea argumente bune pt ca unii jurnalisti sa fie mai tupeisti, dar altii poate prefera un alt tip de jurnalist.
      Si uite un jurnalist cu cojones exact asa cum probabil chiar poate admira acel om de mai sus a fost poate de ex si dna Helen Thomas…desi catre sfarsitul carierei , fiind si mai in varsta a zbarcit-o oarecum, insa nu din rautate, o profesionista admirabila, care si-a inceput cariera la vremea cand erau populare comediile cu jurnaliste femei tupeiste cu cojones…
      Desigur nu am de unde sa stiu ce era in capul lui, poate el nici nu stie de dna Helen Thomas, poate nici nu a vazut filmele alea alb negru vechi cu imaginea unui jurnalist feminin cu cojones la figurat de la vremea cand aceasta expresie nici nu era inca asa de cunoscuta insa chutzpah tocmai incepuse sa devina o expresie care descria o calitate admirabila.
      Dar de ce sa pierdem vremea speculand despre ce nu stie sau stie omul ala, care din start arata exemplu negativ, adica ce sa mai pierdem vremea cu el, si de ce sa nu mergem mai departe de el, asta voiam sa zic…dar nu stiu cum sa explic…pt ca desigur ca poate in Ro sunt destui care sunt macho in mod nejustificat si exagerat, dar problema poate fi adresata si altfel, nu doar ca exemplu negativ la gazeta de perete…pt ca am remarcat ca asta tinde sa nu fie eficient ba chiar poate avea un efect de reactie sau contrareactie de tip backlash nedorit…gen iarasi o chestie din aia femeile vs barbatii…

      • Intrebarea e simpla. Refuzi sa citesti o carte doar pentru ca e scrisa de o femeie? Refuzi o opinie care vine din partea unei femei doar pentru ca nu apartine unui barbat? Asta e intrebarea. O femeie care isi scrie gandurile, emotiile, trairile trebuie manjita de hahaiturile unei gloate de barbati, unii poeti, cica. Acestia nu exprima emotii, ganduri, trairi?

  3. Ca să scrii, nu trebuie să ai ce a zis individul, ci să ai ce scrie. Probabil că el, neavând ce scrie, a încercat o substituire, crezând că așa are mai multe șanse de a fi luat în seamă! Probabil că ai dreptate, cei ca el se simt amenințați și, neștiind cum să-și demonstreze „bărbăția”, încearcă să vă ia toate atuurile, doar doar vor avea ei câștig de cauză! Crezi că merită atenție?

    • Mugur, tipul nu merita atentie doar ca, e un fenomen. L-am intalnit la multe personaje, in ultimul timp. Nu m-au afectat pe mine, in mod direct, dar nu am putut ramane nepasatoare. Unele dintre acestea se considera si sunt lideri de opinie. Oamenii acestie, din punctul meu de vedere, sunt niste caractere slabe. Pai eu, daca sunt puternic, ce sens are sa ii demonstrez celui slab cat sunt eu de grozav? Ori indivizii astia, chiar asta fac. Cum o femeie incearca sa se afirme, pe un domeniu pe care si-l aroga, cum e ”executata” rapid.

      • Puterea se câștigă, nu se demonstrează!
        Iar indivizii de teapa lui, nu au „bărbăție”, iar în vene nu le curge sânge adevărat. Cum poate fi un astfel de om, lider de opinie? Doar în visele lui!

      • Mugur, societatea romaneasca a creat monstruozitati, de lideri de opinie. Ei sunt cei care manuiesc condeiul si apar in spatiul public, spunand ce si cum trebuie facut. Pentru ca ei sunt legitimati, legitimizati de cineva. Indivizii prin venele carora nu curge sange adevarat sunt cei care scriu. Adevarati junalisti s-au cam retras.

  4. Uite că problema asta nu mi-am pus-o până acum! Eu aştept să văd ce răspund bărbaţii. :))

    • Carmen, de raspuns, raspund cei care nu gandesc precum stimabilul. Acest portret de om, precum cel prezentat, l-am intalnit deseori, din pacate. Individul acesta sictirit, nici el nu stie de ce, isi da singur importanta murdarind tot ce e in jurul sau spiritual. E stapan pe invective si ironii, imprastie fiere. Uneori e greu sa ii faci fata si te retragi. Asta ii da lui senzatia ca a castigat batalia.

      • Ştiu, Gabriela! Eu îi ocolesc pe cei ca el, la mare distanţă. Părerile lor „de valoare” nu mă interesează. Şi să ştii că după un timp constat că şi ei mă ocolesc pe mine. Probabil din cauză că nu reuşesc să se impună…

      • E adevarat ce spui. Poate nu te-au considerat o tinta prea interesanta. Nici mie nu mi s-a intamplat. Dar am intalnit situatia aceasta. Si chiar am auzit un astfel de individ spunand asa ceva si i-am vazut pe cei care terfeleau femeile care isi permit sa scrie.

      • Acum ca ai clarificat intrebarea mai sus, ca din articol eu nu intelesesem ca asta e intrebarea, si anume daca o carte nu e recomandabila daca autorul e de sex feminin, plus si problema adiacenta, cum trebuie raspundem in public cuiva care pare a afirma pe Facebook ca nu trebuie citita literatura scrisa de o persoana de sex feminin, eu doresc sa raspund ca dupa parerea mea,
        1. Desigur ca este o aberatie sa se respinga literatura scrisa de o femeie doar pt ca e scrisa de o femeie, si nici nu am auzit eu vreodata de vreun jurnalist profesionist recomandand asa ceva in public in intreaga istorie a criticii literare, inclusiv pana si cea aflata in misterioasele arhive de pe Internet ale Vaticanului, daramite in vreo publicatie culturala, (desi e drept ca nu am studiat arhivele Facebook, dar nici Facebook nu pretinde ca este o publicatie, ci o simpla platforma de socializare si poate fi utilizat de diversi pt anunturi scurte de reclame personale gratis sau ff ieftine, asa ca ziarul ala Anunt, care publica ce mai vrea sa vanda lumea sau joburi pt fete pt videochat.)
        2. In acest context, Facebook nu isi asuma raspunderea relativ la calitatea exprimarii unor diversi indivizi din publicul larg, ci doar la monitorizarea continutului astfel incat sa nu fie, Doamne fereste ceva ilegal criminal. Insa nu am auzit ca acelui individ I s-a anulat contul sau ca a fost acuzat de activitati incompatibile cu contractul de adeziune Facebook.)
        3, Cf adagiului There is no such thing as bad publicity, faptul ca acel individ a generat atatea discutii despre cartea scriitoarei mai sus mentionate, si nu numai pe Facebook, dar si in pblicatii culturale si literare massmediatice de tip blog, inclusiv m-a facut si pe mine sa comentez aicea in loc sa caut, asa cum imi propusesem initial, scrisorile sf Caterina din Siena din sec 14, (ca sa vad daca a avut vreo opinie pe care as putea sa o citez in seria mea de articole despre daci in partea in care voi adresa perspectiva istorica feminista a acestui subiect pe care mi-am propus sa il dezvolt din diferite perspective istorice larg recunoscute si reputabile), in fond nu inseamna decat tot ridicarea interesului si mai inalt despre aceasta carte, pe care mai multi oameni acum vor fi curiosi sa o rasfoiasca, plus poate si pt persoana autoarei, care poate fi invitata sa raspunda chiar si la TV de ex ce parere are despre sutele de mesaje de pe Facebook plus poate si la alte intrebari cu adevarat mai interesante, deci de fapt acel individ I-a facut un bine autoarei, plus a contribuit si la dezvoltarea jurnalismului digital de lb romana pe bloguri…asa ca intr-adevar NU pot gasi vreun prejudiciu adus de acel individ, chiar daca s-a exprimat intr-un mod confuz.

      • PS Sper ca nu mai era si o alta intrebare implicita mai complicata de ex abordarea literaturii de tip autobiografic si jurnalistic personal scrise de diverse autoare femei, in care acestea scriu despre gandurile si emotiile lor personale in mod diferentiat si critic literar comparativ cu literatura autobiografica si jurnalistic personala scrisa de barbati sau de persoane transgender sau intersex in care si acestia scriu despre gandurile si emotiile lor personale, totul filtrat prin cat mai multe perspective de critica literara cunoscute in istoria literaturii universale a diverselor culturi ale lumii, inclusiv o perspectiva teologic-spirituala…ca ZAU, desi ESTE un subiect fffff tentant pt mine…prefer sa termin mai intai cu Dacii…dar totusi am sa notez ideea si sunt aproape sigur deja ca o voi aborda in viitor…desigur ca am sa spun ca de aici de pe acest blog am fost eu inspirat pt acea viitoare lucrare monumentala…

      • PPS Sa nu aud pe cineva zicand ca nu e interesat de a citi literatura scrisa de persoane transgender sau intersex sau, mai rau, ca aceste persoane nu ar avea dreptul sa publice, indiferent de orientarea lor sexuala, ca ma supar…dealtfel exista chiar cateva carti de tip autobiografic deosebit de interesante plus scrise ff frumos de cateva persoane transgender, dar uite ca mi-am dat seama ca nu am citit niciodata o autobiografie a unei persoane intersex (hermafrodit)…ma duc sa dau Google sa vad ce pot sa gasesc.

      • Wow…revin ca sa spun de fapt sincer Multumesc pt ca am gasit niste carti cu adevarat SUPER, ff interesante, deosebit de inalt calitative si reputabile si totul numai din cauza acestui articol…pai zau, altfel de unde mi-ar fi dat mie prin cap sa citesc despre memoriile dlui Herculin Barbin, persoana reala intersex din sec 19, sau chiar de cartea recent contemporana (aceasta de fictiune) Middlesex, scrisa de dl Jeffrey Eugenides, un autor despre care chiar tin minte ca m-a impresionat ff placut mai de mult intr-un interviu la TV in legatura cu alta carte dar despre care uitasem. Middlesex este scrisa la persoana 1 de un personaj fictional intersex grec. Se pare ca si dna Virginia Woolf a adresat acest subiect desi la pers 3 in cartea Orlando, o biografie…zau, si mai sunt…eu chiar am ramas in urma cu literatura ca nu am prea mai citit decat politiste asa de cativa ani, insa exista carti ff frumoase si interesante care adreseaza posibilele emotii si ganduri si ale persoanelor intersex, nu numai femei sau barbati. Si desi poate in comentariile de mai sus poate m-am exprimat lejer, acum chiar nu glumesc de loc, si chiar am insistat sa comentez asa de larg si poate off topic TOCMAI pt a duce conversatia mai departe dincolode un banal Men are from Mars, Women are from Venus, in mod autentic omagial atat pt oameni, cat si literatura scrisa de ei, inclusiv jurnalism, chiar daca recunosc la fel de sincer cat de ignorant sunt si eu si cat de confuz ma exprim si eu, nu numai acel jurnalist infierat mai sus, desi poate eu am un alt stil, in plus eu totodata pe deplin constient ca ma exprim in public in lb romana.

  5. Ba cred ca-n scris, femeile sunt mult mai talentate. Iar talentul si ideea de geniu, nu te-aleg dupa sex, ci dupa simtire🙂

    • Sunt de acord cu tine. Ca sa fii bun scriitor iti trebuie talent, educatie si inspiratie. Sunt de acord ca difera stilul literar, de la caz la caz. Dar a vehicula ideea ca femeile sunt proaste si nu au ce cauta in literatura, mi se pare o prostie. Indivizii respectivi se simt inferiori, ceea ce ii determina, sa se comporte ca oamenii mediocrii, tragandu-i pe cei inteligenti la nievlul lor. Daca nu pot, cel putin sa ii improaste cu noroi.

      • Peste tot sunt astfel de specimene…
        Ca sa fiu sincera… ma lasa rece parerile rautacioase…

      • Poti sa ignori, sa iti impui sa nu asculti, nu stiu insa cat poti sta indiferenta cand vezi astfel de indivizi solidarizandu-se pentru a denigra pe cineva. Si de ce sa stai indiferenta? Mi se pare, oarecum asemanator cu o situatie cand, cineva este scuipat, lovit pe strada si nimeni nu schiteaza un gest. Daca azi, sagetile au fost indreptate spre cineva, maine pot fi spre noi. Nu sunt doar rautacioase, aceste pareri. Sunt o forma de discriminare si din cate stiu eu, discriminarea e interzisa prin lege. E infractiune. Chiar si faptul ca semnalam aceste comportamente, si ne exprimam dezacordul cu ele, e ceva ce atrage atentia.

  6. Doar bãrbaţii fãrã “cojones” simt nevoia sã se asigure cã partenerul de discuţie nu le posedã nici el (mai ales ea). Nici în confruntarea fizicã şi nici în confruntarea intelectualã, gândurile (sau pumnii) nu trec prin acel “filtru”. Sunt prea mulţi cei care se cred superiori
    datoritã sexului. Parcã datoreazã ceva din realizãrile lor faptului cã au ceva în pantaloni şi nu în cap. Eu le rãspundeam pe şantier când mã provocau cã ei au doar douã podoabe, eu dacã vreau mã duc si îmi cumpãr un carton întreg. Sã vedem cine are mai mai multe? Atât îi duce mintea pe unii bãrbaţi şi atunci sã ne mai mirãm cã pentru ei existã îndemnul: gândeşte cu capul nu cu ce ai în pantaloni?

    • Roxana, uite ce spune Gabriela Adamesteanu, in teza de doctorat, despre Problematica literaturii feminine.
      “Literatura feminină este o noţiune mai dificil de definit şi datorită faptului că, după cum s-a afirmat adesea, ideea unei literaturi scrise de femei poate duce uşor la izolarea feminităţii, mai degrabă decât la integrarea ei pe principiile egalităţii.”
      Cum ar fi aratat literatura universala scrisa doar de barbati? Ce s-ar fi intamplat daca, ar fi incercat sa se afirme in Romania, celebrele scriitoare Emilly Bronte, Virginia Wolf, George Sand ori alte scriitoare celebre? E lesne de inteles.
      E adevarat in in ultimii 50 de ani mentalitatile s-au schimbat radical si intalnim deja femeia- scriitor, laureat al Premiului Nobel. Am aici trei exemple, Elfriede Jelinken in 2004, Doris Lessing in 2007 si o romanca Herta Muller in 2009.
      Deci domnii despre care discutam, mai au de asteptat putin, pana la recunoasterea lor internationala si nu ar fi exclus ca tocmai ceea ce credeau ca ii diferentiaza de femei, sa ii impiedice sa devina performeri.

      • Gabriela, personal nu am înţeles niciodatã de ce literatura scrisã de femei ar trebui analizatã cu altã mãsurã decât literature scrisã de bãrbaţi. De ce pare cã nu este la fel de valoroasã ca cea scrisã de bãrbaţi ? Aşa cum ai spus şi tu, în toate timpurile au existat femei ale cãror scrieri au zguduit societatea prin temele alese sau prin non-conformismul propriilor vieţi. George Sand este poate cea mai reprezentativã în acest sens.
        Cã domnii aceştia mai au de aşteptat este evident dar mã întreb de ce în aceste timpuri moderne considerate cele mai tolerante, mai deschise cãtre acceptare în ceea ce priveşte libertatea de expresie a fiecãrui individ în parte indiferent de sex, religie, opţiuni personale de tot felul, au în continuare aceastã atitudine dispreţuitoare pentru ideea de egalitate între cele douã sexe. Ce anume le stimuleazã, le întreţine credinţa cã sunt superiori? Care parte din educaţia lor de bazã ca sã spun aşa, este profund greşitã şi totuşi se perpetueazã continuu, an de an, generaţie dupã generaţie? Cine greşeşte cel mai mult: cei care nu se ocupã cum se cuvine de educaţia tinerilor sau tinerii înşişi pentru cã odatã ajunşi la vârstã maturitãţii nu se corecteazã? Numai societatea româneascã are aceastã problemã sau şi în restul lumii, egalitatea este în mare parte doar la nivel declarativ, învinsã fiind “opoziţia” masculinã doar pe ici pe colo?
        Meditez încã la problema literaturii feminine care ar duce la izolarea feminitãţii. Feminitatea condamnatã de ea însãşi? Suntem diferiţi, bãrbaţi şi femei, de acord, dar nu înseamnã cã scrierile mele nu pot atinge aceeaşi profunzime, aceeaşi forţã când vorbim despre aceleaşi probleme. De ce m-ar izola propriile idei? Poate nu am înţeles corect ideea.

      • Cred ca a discuta de feminism in literatura, inseamna de fapt o delimitare, o autolimitare. Ideile sunt importante. Opera trebuie sa fie valoroasa prin mesajul sau, prin ideile pe care le promoveaza si nu prin faptul ca a fost scrisa de un babat ori o femeie. In Germania nu am intalnit deloc, genul acesta de discurs ori de discriminare. Noi, romanii, se pare ca suntem cu cativa pasi mai in urma. Consider ca e o totala lipsa de respect in a face astfel de clasificari. E interesant sa discuti despre feminism in literatura in contextul in care, pana secolul trecut, femeia avea mai putin acces la educatie si era exclusa ideea unei cariere. Societatea s-a schimbat intre timp. Femeia are acum rolul ei important in societate si inca mai lupta pentru egalitatea de drepturi.

      • 1. Si eu am fost surprins de opinia destul de proasta pe care a avut-o, se pare, dl G Calinescu despre scriitoarea Henriette Yvonne Stahl si cand am aflat ca ea nu face parte din curriculumul de Bac din Romania.
        2. Chiar acum cateva zile am cumparat o carte autobiografica a dnei Doris Lessing !

  7. Rudolph, ma bucur ca ti-am oferit motivatia unei lecturi interesante si niste subiecte placute.

  8. …ca de obicei ridici mingea la fileu tuturor. Mi-amintesc „fenomenul” de care vorbeşti…in raport cu Oana Pelea, dar din păcate multi gândesc astfel şi nu doar in plan literar. Iar când o femeie le zdruncină convingerile, fii sigură că nu vor recunoaste.

    • Adriana, esti de acord cu mine ca e un fenomen, nu un caz izolat? Si esti de acord ca trebuie sa luam atitudine, nu doar sa ignoram personajele? Toleranta acestui fenomen nu e o solutie. Cred ca din acest punct de vedere, suntem o natiune cam primitiva. In occident e interzis sa se faca discriminari pe criterii de sex, cum dealtfel este foarte grav sa hartuiesti sexual pe cineva la locul de munca. Dar ca sa nu deviez, eu nu am sa accept sa fiu pusa la colt, de unul care imi zice:”taci, ca tu esti femeie!” Recunosc valoarea umana, stiu sa apreciez calitatile cuiva si sa admir efortul de a realiza ceva si inteleg competitia prin calitate si performanta.

  9. Sunt si eu deseori intrigata si revoltata de aceasta discriminare fatisa, mai ales in scumpa noastra patrie !Dar mai yrebuie dovedit faptul ca exista destule diferente(dovezi stiintifice) intre conformatia creierul unei femei si a unui barbat, mai ales in zona frontala ?Violenta ce nu poate fi stapanita de barbati, dar poate fi controlata de femei ?I.Q ,fara discriminare ? Da,ei ”gandesc” cu bilutele (orgoliu), noi cu mintea si sufletul !

    • Naica, aceasta discriminare nu trebuie acceptata. Orice persoana trebuia analizata prin filtrul aptitudinilor si calitatilor sale. Valoarea ei e data de alta insusiri decat de apartenenta la categorie etnica, sexuala,religioasa ori de alta natura. E adevarat ca nu suntem structurati la fel. Dar asta nu inseamna ca noi nu putem fi stralucitoare, in alt mod.

  10. Bărbaţii inteligenţi apreciază ce scriu Doamnele Talentate!🙂

    • 🙂 Adrian, este posibil sa fie asa cum spui.

      • E sigur aşa cum spun, e sigur că aşa gândesc…🙂

      • Ai dreptate, Adrian. Barbatii inteligenti au invatat ca a lucra in echipa cu femeile, completeaza de fapt o jumatate a intregului. Se stie ca femeile si barbatii au moduri de gandire si de perceptie a realitatii, diferite. Motivele sunt cunoscute. A nega asta e o naivitate.

      • Eu sper sa aiba dreptate, si astfel sa ma pot simti si eu si mai inteligent !

        Insa re literatura feminina va literatura feminista plus si critica literara dintr-o perspectiva feminista eu cred ca exista diferente majore de definitie…adica de ex poate exista o parere critic feminista despre orice literatura, indiferent de daca e scrisa de o persoana femeie, barbat, sau hermafrodit, sau ambiguu/indeterminat, plus indiferent de daca e pe o tema feminista sau pe alte teme.

  11. E un fenomen foarte vechi (cam de pe cand a disparut matriarhatul !) si larg raspandit, pentru ca barbatii se tem de femei. Cred ca daca ar lasa sa se strecoare cate una in tagmele formate de ei, si-ar pierde rapid suprematia bazata nu atat pe talent, cat pe spirit de casta.

    • Deci traim intr-o societate in care suprematia se impune prin forta?🙂 Dar sunt si eu de aceeasi parere, ca barbatii slabi si mai putin inteligenti, se tem de o competitie fatisa cu femeile si incearca sa se impuna astfel.

  12. Femeile au de multe ori tendinta de a scrie siropos, stil care displace barbatilor (sau macar ii face sa nu recunoasca faptul ca pe ascuns citesc si ei, ca altfel de unde ar stii ca nu le place?) si poate de aici ideea ca ei scriu mai bine.

    • Unele femei scriu siropos, nu toate. Unii barbati scriu vulgar, nu toti. Putem generaliza? Eu cred ca nu. Tipul despre care discutam nu citeste nimic din ce scriu femeile si este un exponent al barbatilor care cred ca femeia e o „subspecie”.

  1. Pingback: Du(zi)na de cuvinte | Iubesc Viaţa

  2. Pingback: Moda și dansul din ultimii 100 de ani în 100 de secunde - Zinnaida

  3. Pingback: Moda și dansul din ultimii 100 de ani în 100 de secunde | Zinnaida

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: