Ape tulburi, ape repezi


frunzaBate soarele prin vitralii, proiectând culori din sfinții ce stau încremeniți în scenele lor biblice. Miroase a tămâie și murmurul tăcut al credincioșilor se înalță în rugăciune, peste icoane. Părintele începe predica. Ochii enoriașilor sunt ațintiți asupra lui. Azi le-a prăgătit o pildă frumoasă, despre iubire și credință. Credincioșii, în majoritate femei, îi sorb cuvintele de pe buze. Părintele are har și chemare către cele sfinte. Vocea lui puternică și blândă acoperă sala, domnind peste împărăția sfintei biserici. Se pregătește de încheiere. În buzunarul veșmântului negru, cele două petice de hârtie ard. Le-a citit repede și a simțit, presând pe umerii lui, puterea dorinței și a neputinței omenești, ca un bolovan, apăsându-i sufletul. Închinându-se le desface încă o dată.
Părinte, mulțumește-i lui Dumnezeu în numele meu. Am 60 de ani și azi am aflat că am cancer. Știu că zilele mele sunt numărate dar mă bucur că am dus o viață frumoasă. Mi-am așezat copiii și mi-am văzut nepoții. Sunt mulțumită și fericită cu ceea ce am. Nu cer nimic. Am primit destul și când va sosi ceasul sunt pregătită. Atâta te rog părinte, să-i mulțumești pentru ceea ce mi-a fost dat să trăiesc, în această viață.”
Părintele simte un nod în gât și o lacrimă de tristețe i se rostogolește în adâncul sufletului. Strânge hârtiuța în pumn și o îndeasă în buzunar. Se uită la cea dea doua, cu un scris lăbărțat, fără ortografie.
Părinte, roagă-te să-l trăznească Dumnezeu pe omu meu ca tătă sara vine bat de la lucru și să sfădește cu mine așa face de când suntem laolaltă că mă face de rușine la lume. Să-l trăznească și să n-apuce zua de mîni”.
Părintele oftează și așteaptă câteva secunde. Ape tulburi, ape repezi. Asta e viața, pulsând în sufletul și în gândurile fiecărui om. Nimeni nu îi poate duce crucea destinului.
– Stimați credincioși, azi am primit, ca de obicei, bilete pentru acatiste, să citesc pentru creșterea puterii rugăciunilor dumneavoastră. Știți că nu le citesc cu glas tare, dar azi vă rog ceva. Când mai aveți cereri cu trăsnete și fulgere, aduceți-le vă rog, în sezon, primăvara, de exemplu ori vara, că atunci nu îi e atât de greu nici lui Dumnezeu să vă îndeplinească dorințele.

Alte postări pe aceeași temă, le găsiți în tabelul de la Psi.

Sursa foto: facebook.

Posted on 24 Noiembrie 2013, in Povestiri din Cartier and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. 48 comentarii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: