România- speranță sau proiect- Întâlnire la Berăria Culturală


”Niciodată nu ești mai deștept față de ceilalți prin cărțile citite, ci prin ceea ce trăiești cu sufletul deschis, către om” – Vasile Sebastian Dâncu.

Miercuri seara am asistat la o nouă întâlnire la Berăria Culturală,beraria -Dancu 1 a domnului Ion Novăcescu. M-am dus cu plăcerea de a urmări prezentarea și dezbaterea unor idei interesante. Tema anunțată era România- speranță sau proiect. Nu m-am gandit la nimic, pentru că, în buna tradiție a casei, nu știi ce anume va trata invitatul, dintr-un subiect aparent simplu dar atât de vast. Și nu am greșit. Invitatul serii a fost sociologul, profesorul universitar, scriitorul și deputatul Vasile Sebastian Dâncu. Domnia sa și-a propus, ca pe baza rezultatelor unor sondaje de opinie, realizate de Institutul Român de Evaluare si Strategie (IRES), al cărui președinte este, să ne facă lumină, în privința unor aspecte delicate, ale vieții sociale a românilor, asupra sentimentelor identității lor naționale. In discursul său a recunoscut că, în acest moment, principiile abordate de Emil Cioran în cartea sa, Schimbarea la față a României, sunt mai actuale ca niciodată și modificarile structurale, profunde, petrecute în sânul beraria novacescu 1societății sunt de natură să ne îngrijoreze. Profesorul Dâncu a menționat că, în acest moment, ne confuntăm cu o gravă criză de identitate, că nu trăim interesul colectiv, că nu avem interese de grup, existând o criză de solidaritate, ce ne împiedică să vedem resorturile care ne-ar putea face să le depășim. Din cauza acestui fapt, ne ascundem în sânul familiei pe care o considerăm cea mai imporantă instituție, ajungând chiar că sa ne refugiem de viața socială. Conform teoriei Capitalului social, acest tip de societăți, sunt sărace în capital simbolic. Sunt favorizate relațiile sociale de familie, de clan în defavoarea celor sociale, ample. Sondajele arată ca 88 la sută dintre români au încredere în familie în timp ce doar 6 la sută dintre ei manifestă încredere, în raporturile cu ceilalți. În același timp, pe fondul unei crize instituționale, românii nu mai au încredere în instituțiile statului, cu excepția Pompierilor, a Salvării și a Bisericii. Dezvoltă astfel o identitate nevrotică, au înclinații spre gândirea mistică și își creează o lume iluzorie, care să îi ajute să depășească problemele cotidiene. In ciuda acestei radiografii sociale dar ca o completare a ei, o întrebare legată de emotional, a adus la lumină un lucru interesant. Peste 80 la sută dintre cei chestionați au raspuns că se consideră fericiți în timp ce, acelasi procent, era de parere că restul beraria sorin grecuromânilor sunt nefericiți. Fiecare se vedea făcând parte dintr-o minoritate emoțională. Rezultatul acesta, conduce la ideea ca românii își creează propria realitate. Caracterul lor fiind dominat de emotional și mistic. Un teren pe care media prinde foarte bine, la fel și tehnicile de manipulare. Se știe că poți influența persoanele stârnindu-le emoții ori sensibilizându-le. Tot așa s-ar explica, de ce votează cu ”personaje haiducești” precum Dan Diaconescu ori Becali, care nu au activat niciodată în spațiul public, cu proiecte de dezvoltare socială. Românii se declară încrezători în viitor în proportie mare, peste 80 la sută dar în egală măsură, în mod paradoxal, sunt de părere că, numai în străinătate se pot realiza copiii lor.
Avem toate simptomele unui stat eșuat iar soluția ar fi în asociere, în construcția unui intelectual colectiv. În acest moment, există o insurecție a conștiințelor, care se reflectă în spiritul de revoltă, în manifestațiile care au loc, de câteva luni încoace. Interesant pentru aceste manifestări este că nu au lideri, deci nu mai există persoane care să poată fi corupte ori doborâte. Dacă pentru moment ele sunt funcționale pe termen lung însă, e nevoie de mai mult. Soluția este să fie selectați lideri, nu dintre oamenii politici, ci din rândul acestor revoluționari, ori dintre intelectualii neimplicați politic, dar care să fie interesați, să facă politici publice și proiecte de dezvoltare a României, pe termen lung. Românii vor renunța la personalitățile impuse de media, pe criteriul spectacolului, al consumerismului și se vor raporta la adevăratele personalități și valori românești. Profesorul a fost de părere ca, miscarea aceasta românească, încadrată în curentul ”Ocupy world’s Street” e un semnal că societatea românească se va putea solidariza. ”Viitorul e urgent!”- a spus domnul Novacescu.
Dezbaterea a continuat cu intervenția publicului iar jurnalistul și poetul Sorin Grecu a recitat versuri, dintr-un volum de poezii sociale, aparut sub semnătura sa.

Daca doriți să ascultați inregistrarea audio realizată de Porcuțan Dan si pusă la dispozitie de Cluj- amRo, aveti aici link-ul iar pentru mai multe imagini realizate de fotoreporterul Cosmin Ignat, puteți accesa aici.

Posted on 25 Octombrie 2013, in Despre Media and tagged , , , . Bookmark the permalink. 16 comentarii.

  1. Primul pas (recunoașterea problemei) a fost făcut. Urmează?

    • Vasile Dâncu spunea, că a făcut studiile respective și pe baza lor a evaluat situația societății românești. Eu am expus doar câteva din aspectele abordate, pe baza acestui studiu. Nu numai ca a pus dignostic dar a oferit soluții. Tot el spunea insă că, deși a prezentat aceste date colegilor de partid, nu a prea fost luat in considerare. Am senzația ca este la fel de conștient de lipsa de interes a politicienilor de toate culorile, în ceea ce privește implicarea în problemele de interes național. De aceea și indeamnă societatea civilă să își găsească lideri din afara politicului. Dealtfel nu spune nimic nou. Știm că politicienii, deși au specialiști care îi consiliază pe diferite probleme nu țin cont de recomandările acestora. ” Ei e mai deștepti.”

  2. Ce chestie…chiar era vorba de perspectiva populara in anii 70-90 in sociologia interesata de politica, cea a identitatii culturale, asa cum zicea si finlandezul ala expert pe China pe care il gasisem pe Google (despre care am zis pe blogul lui Decenu)…zau, nu citisem articolul tau aseara, dar chiar am cautat dupa ce am citit comentariile tale de pe blogul lui Decenu…si acum vad ca asta era perspectiva…zau, eu in anii 90 chiar nu eram interesat de sociologie politica, chiar ma lasasem si de invatat lb chineza…si uite ce bine mi-ar fi prins acuma ca puteam sa imi iau un job la Hong Kong…
    Dar, fara nici un banc, zau, am clarificat si pe blogul lui Decenu, cred ca ai ridicat o perspectiva interesanta plus cred ca e total OK ca sa se prezinte diverse trenduri istorice mai recente in gandirea sociologica interesata de politica, ca zau chiar ca ma plictisisem sa citesc pe bloguri tot chestii de pe la sec 19, si acum vad ca exista ceva si mai recent.

    • Dezbaterea în sine a fost una interesantă. S-au mai menționat niste lucruri. Că noi românii facem niște lucruri în mod greșit. Ne distrugem miturile iar o societate în care se întâmplă asta e o societate bolnavă care se îndreaptă spre colaps. Un exemplu a fost introducerea manualelor alternative în școli, fiecare cu modul propriu de a expune adevăruri istorice ori de a pune în lumină reprezentanții literaturii și a culturii române. Că ne-am construit mituri, pe poveștile de viață a lui Hagi, Nadia Comăneci ( sunt reprezentativi dar nu in ce privește cultura română) ori alte persoane promovate de mass media, în timp ce Academia Română, instituția care ar trebui să stabilească cine sunt oamenii nu adevărat valoroși, se dă la fund mulțumindu-se să ”atârne tablouri pe pereți”.
      Când în chestionarele invocate, s-a propus o întrebare, despre personajele din istorie cu care are vrea românii să se identifice, un procent foarte mare a spus că se identifică cu Vlad Țepeș ori Stefan cel Mare.
      A fost o radiografie interesanta a societății și mi s-a părut grav, foarte grav, ca liderii politici, indiferent de culoare, nu au nici o viziune în ce privește viitorul României. Nu îi intereseaza. Nimeni nu gândește ce va fi peste 20-40 de ani. Cum va evolua societatea românească. La fel de grav mi se pare că avem o identitate națională de tip nevrotic, trăim din fantasme și avem un stat care nu este reprezentantul românilor. Avem toate premisele să ne transformăm din națiune în populație.

      • Ai spus un adevăr despre care se discută pe la colțuri de mai mulți ani, transformarea din națiune în populație! Dar acesta este doar un efect, cauza nefiind la noi, la locuitorii tărâmului acesta, ci la politicienii și oamenii de media care au indus destrămarea miturilor și au impus, mediatic și subliminal, falsele mituri ale câte unui Dan Diaconescu! Este adevărat că s-a găsit terenul slăbit, cu mare sensibilitate la manipulare, dar și aceasta se datorează tot zonei media, care a influențat stabilitatea psihologică a oamenilor care consumă anumite tipuri de emisiuni! Nu este suficient ca cei ce încă mai gândesc rațional să încerce remedierea acestor deficiențe, este necesară o reformare, pe alte tipare a marilor instituții media! Dar, cum acestea sunt supuse regulilor capitalului, se vor supune doar finanțatorului, care va face doar ce este profitabil! Cred că ne aflăm într-un cerc vicios!
        Trebuie să te felicit pentru acest articol, care mi-a adus puțină lumină în marea de ceață ce s-a așezat peste noi!

      • Mugur să știi ca deja există alternativa la media tradițională. facebook-ul, blogurile, site-urile, platformele de dezbateri de pe internet. Vasile Dâncu, arăta aseară ca oamenii au început să se organizeze și să evite media, ba chiar să facă, așa ca la începuturile ei, să împartă pliante, fluturași, mesaje pe cartiere, în grupuri, pe internet. Cei din presă ar trebui să fie îngrijorați. Încet, încet lumea iese din transa televiziunii. Banii nu pot cumpăra chiar totul. Aud din ce în ce mai des oameni spunând că nu mai urmăresc știrile ori emisiunile politice.
        Ai spus ca de vină sunt alții pentru ca gândim intr-un anume fel. E de vină media. Oare? Dacă vine cineva și-mi spune:” sari de la etajul 10!” eu ce fac? Sar ori reflectez? Se numește voință. Dacă vreau eu sar, daca nu, nu. Așa si cu felul în care ma raportez la ceea ce spune televizorul.
        Am inceput sa discut despre asta. Noi, românii, ca o alternativă la problemele care le avem, ne construim o realitate deformată, in care facem să ni se pară totul în regulă, suntem optimisti deși conștientizăm pe de alta parte, că trăim niste situații dificile, fără soluție pentru moment ori pentru viitorul apropiat. Ne mințim noi înșine. Nu ne e greu să facem asta pentru că, mintea umană e în așa fel setată, încât să își poată construi realitatea proprie. E un fel e adormire a conștiinței. De aceea avem nevoie de ceva să ne trezească. Poate că, manifestațiile acestea din ultima vreme vor reuși să ne scoată din apatie și visare.

      • Da, si eu am determinat de mult ca trebuie sa ma las de bloguri pt ca nu-mi sunt folositoare decat in modul in care povesteam pe blogul lui Decenu ca le folosesc in mod escapist la fel cum la liceu in loc sa studiez pt materia la care aveam lucrare de control preferam sa deschid alte manuale fara nici o legatura cu materia de test si sa aleg sa ma uit la poza unui personaj sexy care studiase In trecut un cu totul alt subiect, si si acum pe bloguri imi gasesc de lucru de ex pornind de la comentariul tau sa citesc despre ce a avut de zis Mikael finlandezul despre conflictul China Taiwan, desi zau chiar ca nu are de a face cu faptul ca trebuie sa scriu 2 articole de recenzie critica literara, 1 pt o lucrare de fictiune daneza si 1 pt o lucrare de nonfictiune daneza, pt saptamana viitoare, insa m-a ajutat sa evit sa visez despre o alta persoana finlandeza pe care mi-as dori ff tare sa o mangai, pt ca am inceput sa ma indragostesc de ea, desi nu este indicat, pt ca de fapt mi-am propus ca MULT mai util si recomandabil pt mine sa ma inscriu la un club de iahting…zau, dar parca imi pare rau sa nu aflu ce s-a mai intamplat in povestea scrisa de tine despre Mata Hari, daca ma las de citit bloguri…ff complicat…PLUS si acum ma simt oarecum cu musca pe caciula ca nu am acceptat ieri langa metrou un fluturas oferit de un tanar activist politic al Partidului Comunist, ca totusi el era bine intentionat si poate ca s-ar fi simtit mai bine daca acceptam fluturasul din mana lui, chiar daca si nuI citeam pana la urma si- aruncam oricum, ca eu arunc toti fluturasii pe care ii primesc, zau, indiferent ca sunt de la partide pilitice sau de reclama la reviste de mode sau de vandut bere sau orice…desi daca l-am primit totusi fac acest gest in mod discret ca sa nu jignesc sentimentele unui om care chiar se chinuie sa munceasca…uneori imi e asa de mila de acesti oameni care stau sa faca sondaje incat chiar raspund la ele daca am timp si chiar incerc sa fiu sincer, desi stiu ca nu radpunsul conteaza ci doar faptul ca am ajutat in mod caritabil pe acel om sa isi mentina un job, sa aiba si el acolo o paine…ca eu sunt impotriva somajului la tineri.
        Zau, acest articol al tau plus ala cu valorile al lui Decenu chiar m-au indemnat chiar sa incerc sa scriu un articol pe blogul meu despre valorile si role modelurile mele PLUS sa nu neglijez sa-mi aleg si pe cineva din Evul Mediu nu doar din sec 17 incolo (desi trebuie sa recunoastem ca moda masculina din sec 17 europeean e dificil de depasit de vestimentatia din sec anterioare, desi poate pe cea feminina se mai poate gasi ceva cat de cat interesant)….oricum, zau, nu ma simt de loc pregatit sa ma las total de blogging desi stiu ca nu e prea recomandabil si nici realmente util, nici pt mine nici pt societayea mai larga cititoare de lb romana…dar noroc ca nu am prea multi cititori plus zau chiar am inceput sa scriu mai rar de cand trebuie sa fac de serviciu de curatenie alternativ cu Anneline, plus dupa Anul Nou cred ca incep si la grajdurile regale pt un ban in plus…am de gand sa ma angajez in munca astfel incat sa uit de dragoste side tot…ma rog, am mai incercat insa nu stiu cat o sa ma tina…

    • Rudolph, nu stiu daca e o solutie sa renunti la blogguri. Tu stii cel mai bine. Poate ca ai nevoie de o pauza, doar. Si eu mai iau cate o pauza. Uneori nici macar nu citesc bloguri. Se scrie foarte mult pe bloguri, ceea ce e bine insa mult din ce se scrie, nu are consistenta, valoare literara. Cat despre motivele care te determina sa faci asta am sa-ti spun doar ca „incercarea de a uita pastreaza vie amintirea”. Traieste-ti viata asa cum vine, pur si simplu, fara sa te impotrivesti.

  3. Nu știu de ce nu-ți pot răspunde direct la comentariu? Și nici al tău nu mi-a apărut în notificări!
    Alții sunt de vină, căci influentează puterea de discernământ al indivizilor labili! Nu-i vorba de mine, la mine voința încă își spune cuvântul, eu sunt unul dintre cei ce nu mai privesc știrile, nu mai ascultă discuțiile politice. Fac rău? Nu știu, dar asta m-a îndemnat gândul meu, așa cum este el!
    Nu oricine este apt să reziste invaziei media! Uiți că unii oameni au intelectul mai slab dezvoltat? Aceia sunt cei vulnerabili, aceia care nu știu prea multe despre tehnologie, care nu au auzit de subconștient, de subliminal,… Să zicem că eu sunt dintre cei care au un simț aparte, acela de a sesiza influențele malefice asupra mea. Dar cei slabi ce au de făcut? Nici măcar nu-și dau seama că sunt influențați, manipulați. Pe ei cine-i ajută să înțeleagă adevărul? Uneori nici nu te ascultă atunci când încerci să le explici, așa sunt de îndoctrinați!
    Spuneai de acea realitate deformată? Este instinct de conservare! Din nou, nu vorbesc despre mine, dar folosesc pluralul. Simțim că realitatea aceasta este defectă, dar simțim că nu putem reacționa de la nivelul nostru, așa că, pentru a rămâne întregi psihic, ne realizăm o realitate virtuală, în care totul este bine! Altfel, am deveni o nație de nebuni!
    Sunt încrâncenat, dar nu am cuvitele cu mine pentru a lupta cu morile de vânt!
    Avem căi de urmat, este adevărat, dar acestea sunt de un radicalism feroce, aș spune!
    Mă opresc aici, pentru că ideile mele nu sunt prea potrivite cu o astfel de platformă de discutii!

    • Conform acelorasi studii, românii se consideră mai inteligenți decât restul europenilor. Asta în condițiile în care, procentul de analfabetism este de 20 la sută, în țara noastră. Interesant, nu? În condițiile în care, puși în fața probei propriei educații, mai mult de jumatate din absolventii de liceu, de anul acesta nu și-a luat Bac-ul. Da. Ai dreptate. Pentru că suntem o națiune din ce in ce mai putin cutivată, instruită, ne găsim refugiul nu în lectură ci în statul la televizor, de aceea credem tot ce se întâmplă. Ne refugiem de realitate în fața televizorului. E adevărat că sunt de vină manipulatorii, dar vină o are omul însuși, care fugind din societate, se școală (de exemplu) de interacțiunea în diferite moduri cu aceasta, se ascunde in propria realitate asteptând să vină altcineva să îl salveze: voința divină, un noroc nesperat, o moștenire. Intre timp, mai arunca câte o privire peste gard, la vecini și dacă sunt cu ceva mai instariti devine. Cu toate acestea, românii se consideră fericiți. Peste 80 la sută dintre ei, fiecare crezând că restul sunt nefericiti. Și asta e o fugă de realitate și e o parte a complexului nostru cu ”capra vecinului”.
      Păi, referitor la ultima fraza nu e nimic greșit în ceea ce spui. dacă poporul vrea puterea va trebui să o ia, însă de când lumea, puterea s-a luat prin fortă. Ea nu a fost cedată de bunăvoie.

      • Ai dreptate în multe privințe. Spui de 20% analfabeți? Dar câți analfabeți funcționali avem? Mult mai mulți! Gradul de promovare a Bacalaureatului spune foarte multe!
        Eu mă consider fericit. Este rău? Dar fericirea mea vine din trăirile interioare, nu din bogăția materială (pe care nu o am) și nici din comparația cu averea vecinilor! În același timp, nu pot aprecia gradul de fericire al celor din jurul meu, decât poate a câtorva apropiați mie!

      • Te consideri foarte fericit? Nu-ti lipseste nimic, ai tot ce iti doresti, traiesti exact asa cum ai visat, ai o situatie sigura si decenta pe viitor? Oare nu cumva suntem manipulati sa credem ca suntem fericiti? Cum definesti fericirea? E o clipa, e o stare de lunga ori de scurta durata, in ce consta ea, in ceea ce te priveste? Dar cei din jurul tau cum sunt? Sunt multumiti de ceea ce au si traiesc?
        Pun intrebarile acestea pentru ca eu consider ca fericirea e o stare de o clipa, nu o experimentezi continuu. Si sunt nefericita. Pentru ca nu ma simt realizata aici, pentru ca sistemul nu ma lasa sa realizez ceva si pentru ca stiu acum, mai mult decat oricand altceva, ca tara o duce din ce in ce mai prost, ireversibil. Am si datele necesare pentru evaluarea aceasta. De ce as fi fericita? Nu ma pot minti singura.

  4. Eu cred ca e corect ceea ce s-a spus acolo, cu mentiunea ca multe dintre caracteristici nu sunt numai ale romanilor, ci sunt caracteristici generale, ale tuturor popoarelor.
    Emotivi sunt toti, nu numai romanii. Diferenta este de tipul de emotivitate si de felul in care aceasta se manifesta.

  5. O mica rectificare, inregistrarea audio este facuta de Porcuțan Dan, iar inregistrarea video este facuta de catre Cluj-AM.ro . Mai multe detalii foto/audio/(uneori)video gasiti pe blogul http://imfeelingfreero.wordpress.com . Multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: