Pana la stele si inapoi…


Alex stationa pret de cateva minute, in masina trasa pe dreapta, nerevenindu-si neantelegandu-si propriile reactii. Femeia aceasta avea ceva special incat simti ca o unda electrica il strabatu din cap paa in picioare. Din momentul in care coborase din taxi, o urmari cu privirea prin oglinda retrovizoare iar cand ea deschise portiera masinii, fu cuprins de un val de emotii. Daca reactile corpului ar putea fi iluminate, in jurul lui Alex s-ar fi putut vedea atunci o feerie, o ploaie de stelute care se nasc si stralucesc, ca o revarsare de artificii. “ Ce ma atrage atat la ea? Poate calmul ori aerul ei misterios. E atat de aproape dar atat de adanc in sufletul ei. Cum sa fac ca sa ajung acolo unde nu a ajuns nimeni, niciodata?” Ii studiase pe furis trasaturile feminine. Avea si acum in fata ochilor, privirile ei negre, parca triste, ce nu puteau fi mascate de zambetul usor distras. Ce viata o fi avut? Isi aminteste cum suvitele ei blonde, rebele, i se asezau usor, razand, pe obrajii roz, dandu-i contur placut. Frumoasa, simpla si sofisticata in acelasi timp, conchise el. Ii veni sa isi traga palme. “Ce e cu mine? Trebuie sa ma trezesc!” Nu se mai intoarse la serviciu. Colegul ii acoperise tura asa ca se indrepta spre casa. Ajuns in parcarea blocului mai statu doua minute si apoi urca. Sanda il astepta deja, urmarind un film de dupa amiaza la televizor.
– Ai venit? Iti pun sa mananci.
– Pune-mi, incuviinta el cu gura altuia. Ma duc sa fac un dus.
Zobovi la baie mai mult decat de obicei apoi incerca sa manance. Miscarile sale se durulau cu incetinitorul iar gandurile ii ramasera undeva pe afara, prin parc.
– Mananca odata! Ce tot faci? Dormi la masa? Stii ca azi de deschide Selgros la noi in oras si ai spus ca mergem. Poate gasim ceva interesant si prindem niste promotii de deschidere.
Lui Alex insa ii disparu foamea brusc. Nu ii era nici sete. Nu ii era nimic doar o senzatie ciudata, de plimbat cu liftul, i se instalase in stomac, dincolo de controlul sau.
– Trebuie sa fie a mea!
– Poftim? Intreba sotia contrariata.
– Nimic. Vorbeam singur. Ma gandeam cu voce tare.
– Nu te mai gandi. Hai sa mergem ca ratam toate ofertele de deschidere.
“Ah ce as sta acum in pat. De Selgros imi arde acum mie?” Ajunsi in supermarket, fura atrasi de masa in fierbere, ce se misca printre rafturile pline.
– Alex! Ai auzit ce am intrebat?
– Ce?
– Ziceam despre oala aceasta speciala. Ce e cu tine? Parca esti pe alta planeta?
– Nu e nimic. Cumpara ce vrei.
– “ Sunt pe o alta planeta cu siguranta si pana in adanul sufletului simti privirile ei negre ca o noapte de dragoste.”
– Nici nu stiu de ce am venit, de lamenta Sanda dezamagita de interesul lui Alex. Vad ca nu te intereseaza nimic. Cu toate aceste stia ca nu putuse rata deschidere, fie si numai de dragul e a avea subiect de conversatie la birou a doua zi, despre achizitiile avantajoase pe care le facuse. Ajuns acasa, Alex se furisa in dormitor pretextand ca vrea sa se odihneasca. Avusese o zi plina si era fericit ca in sfarsit reuseste sa se se retraga in visele lui. Inchide ochii si sta asa, fara a putea dormi, plutind in aceasi vis. Ii simte si acum parfumul discret de femeie cu mistere. Noaptea trecu insa greu. Somnul nu se lipi de el. Plecarea Sandei la serviciu il elibera de arsura patului. Se pregati vesel, se barbieri, se dadu cu deodorant si se trezi cu telefonul in mana formand numarul ei. Opt dimineata? Poate ca nu o deranjez.
– Buna dimineata, Dana! Cand vocea ei ii raspunse, soarele rasari si ii aduse unde blande de lumina, mangaindu-l pana in adancul sufletului.

Posted on 3 Mai 2013, in Povestiri din Cartier and tagged , , , . Bookmark the permalink. 13 comentarii.

  1. Ehei, Alex se pregateste de un drum presarat cu spini…😦

  2. Zina, spinii sunt departe de momentul acesta. Acum e vraja unei intalniri, emotii, artificii.🙂

  3. Doar ca ea isi luase liber la servici in acea zi pentru ca avea o intalnire speciala…pai ce, numai el sa viseze la alta?…

  4. Ea era libera. Dar intalnirea a fost speciala. Aici ai dreptate.

  5. Si totusi, totul se va termina rau! Poate ca nu in aceasta poveste, pentru ca, nu-i asa, e doar o poveste!

    • Viata are mereu suprize. Niciodata nu poti anticipa. Uneori te lasi furat de valul intaplarilor fara sa cauti cu anticipatie un raspuns, fara sa faci o proiectie in viitor. Mi-ar place sa cred ca, mai mereu, oamenii sunt atat de umani incat isi proiecteaza orice actiune in viitor, cautand consecintele pe termen lung. Uneori e spiritul de aventura care nu ne da pace, alteori iesirea din monotonie, ori poate vrem sa iesim dintr-o sfera ori o lume care nu ne mai apartine. Eu am invatat sa nu dau nimanui retete de viata si sa nu raportez lumea la felul meu de a fi. Fiecare suntem unici in felul nostru.

  6. Ei…ei…
    Frumoasa continuare, cu toate ca mi-ar fi placut ca Alex sa nu fi fost asteptat acasa de cineva care sa-l intrebe daca ii este foame. Oricum nu avea urechi, nu avea pofta de mancare, nu avea somn… E dificil sa fii in postura sotiei! E minunat sa fii femeia misterioasa!

  7. E o poveste. Alex era vrajit. Cred ca, in acele momente, lui i-a fost cel mai greu, ca trebuia sa isi mascheze sentimentele, trairile, gandurile.

  8. Iti doresc din inima un Paste Fericit, cu liniste si bucurie, Gabriela! 🙂

    P.S.- Sper ca de maine seara sa am mai mult timp sa pot sa si citesc. Acum am trecut doar pentru urari.🙂

  9. Poate fi o poveste sau poate fi adevarat.
    Cert este ca e greu sa te pui,ca femeie,in locul unui „Alex”.
    Sau sa fie un Alex… feminin ?

    • eu zic ca fiecare avem locul nostru.🙂 E greu cred, sa te pui in locul oricui. Eu zic sa asteptam continuarea. Am scris-o dar nu am postat-o pe motiv ca acm toata lumea era ocupata cu sarbatorile.🙂

  1. Pingback: DISTRACTIE LA HAMLET - din Marile sperante de Ch. Dickens - Povestiri de lecturi școlare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: