Chiar si in Germania


In toiul verii, cand temperaturile au devnit insuportabile chiar si pentru Germania, Seit, azerul aspru ca paprika scharf, umbla imbracat in faimoasa sa geaca neagra, Alpha, cumparata cu cateva sute de euro, suma pe care tinea sa o precizeze, cu mandria unei investitii de succes, de fiecare data cand venea vorba despre achizitiile sale. In picioare avea cizme de piele neagra, foarte fina, ca manusa, pentru a nu da nota proasta partii superioare a vestimentatiei sale. Tinuta asta a lui,speciala vroia sa mascheze din ceea ce vedea el ca un defect. Seit e slabut, are doar 1,70 m inaltime iar in greutate  abia depaseste 50 de kg. Asta nu il impiedica sa pozeze in postura unui tip dur, cu apucaturi mafiote si relatii dubioase. Si cand vorbeste cu foarte multa convingere despre cum se ia la tranta cu durii care il enerveaza doar si pentru faptul ca, la club, se uita la el, starneste zambetele celor din jur care nu se incumeta sa-l creada. Cum adica, un maruntel de 50 de kilograme, fie el si aspru la vorba, sa ii dea pumni in bot unui ins de 100 de kg, sa il ia de guler si sa il arunce de pereti? Cand vorbeste despre ”ispravile ” sale, geaca lui Alpha se infoaie si chiar ii da o nota de credibilitate. Chiar si ieri seara, cand mecanicul ce ii verificase masina ii solicitase un avans de cateva sute de euro, cat l-a impresionat pe nenorocit. Ceruse banii inainte pentru ceva piesa ce trebuia comandata special si se duse cu ei direct la o sala de jocuri electronice. Nu se ridica de acolo decat in momentul in care il vazu pe Seit uitandu-se incruntat la el.

–                   Unde sunt banii mei? Intreba retoric Seit. Stia deja, dar vroia sa auda si de la nenorocit.

–                   Aici. Barbatul arata cu deznadejde, indicand cu ambele brate in directia aparatului care, in ciuda stradaniilor lui, inghitise aproape tot avansul primit de la Azer, fara sa ii ofere castigul sperat.

–                   Unde aici? Seit nu intelegea ce insemna aici. De nervi, nu de alta. In directia indicata nu vedea nici un cent.

–                   Aici, repeta mecanicul. In aparat.

–                   Cum in aparat, banii mei?! Amanamana! Vreau banii mei inapoi. Maine te prezinti cu ei ori o sa ai mari probleme cu mine! Ai inteles?!

–                   Da, murmura nenorocitul cu voce stinsa.

Azi, pe la 11, mecanicul inapoie banii. Doar el stie cum facuse. Nu vroia insa sa se puna rau cu omuletul acesta periculos. Stia ca are prieteni printre racketii rusi iar raceala unui cutit intre maruntaie nu vroia sa o simta.

Seit se uita la ceas. Dadu peste cap paharul de ceai si se urca la volanul BMW-ului sau gri metalizat care a costat cine stie cate zeci de mii de euro. Suma exacta  o stie doar el si vanzatorul, pentru ca din nou sumele in euro trebuie manipulate spre interesul auditoriului. In fond, nu face nimanui rau sa precizeze alte scoruri financiare. Iar el face imprsia unui om cu greutate. Nu oricine isi cumpara BMW de 50.000 de euro, chiar daca acelasi model, in aceleasi conditii costa cu mult mai putin. Masina este viata lui. E nevasta lui, dupa cum ii place sa se laude si isi aminteste amuzat un clip publicitar despre un tip, care e suprinsi de politistii de la circulatie, incercand sa presteze o partida de sex cu propria masina, la teava de esapament. Ei, asta e acum! Seit fara masina ar fi un nimeni. Dar masina, puterea motorului, ii intra in fibre si devine si el un tip puternic cu carisma. Nu oricine conduce un BMW ultimul model. Dupa cateva minute gonea deja pe sosea, sa ajunga la Frankfurt. Aerul conditionat crea o ambianta placuta iar fasaitul rotilor bolidului pe asfalt ii dadea o usoara euforie. Calca acceleratia ceva mai tare, din placerea condusului. Vazu o masina ce incerca sa il depaseasca iar semnalele sonore il facura sa iasa din reverie. O patrula a politiei. Politistii ii facura semn sa traga pe dreapta. ”O Sheitan!” exclama el in gand. Scuipa fictiv si bombani cateva injuraturi. Pregati actele.Echipajul de politie, un barbat si o femeie il studiara atent. Il verificara prin statie.

–                   De ce circulati cu viteza atat de mare? !70 de km la ora.

–                   Ma grabesc.

–                   E ceva grav? Unde va grabiti?

–                   La Socialamt, Oficiul de asstenta sociala. Trebuie sa imi innoiesc dosarul si am programare. Va rog respectuos sa ma amendati mai repede.

–                   Primiti ajutor social de la stat si conduceti BMW de ultimul tip? E posibil lucrul acesta in Germania? Femeia il privi intrigata, ca pe o ciudatenie si clatina din cap a dezaprobare.

Colegul politistei ii dadu amenda cu recomandarea sa conduca mai incet si prudent. Seit nu statu la discutii. Se urca in masina rapid. Cum sa riste sa primeasca cei 700 de euro de la stat si subventia pentru chirie si cheltuieli, inca 700 de euro? O fi el bogat, dar nu se face sa renunti la nici un banut, daca e vorba sa-l primesti. Amenda ii intuneca pentru o secunda gandurile. Dadu volumul cd-playerului la maxim, ascultand muzica lui preferata, bubuind in difuzoare.

Posted on 25 Noiembrie 2012, in Cafeneaua turceasca. Bookmark the permalink. 9 comentarii.

  1. E o poveste cu talc; incitanta.
    Daca eram inspirat, ma aciuam in VEST, eventual in Germania; in Romania voi primi peste 3 ani, o pensie de vreo 6oo lei (sub 150 euro) pentru cei 30 de ani de cotizare; pentru pensie completa trebuie 35 de ani…Asa a hotarat Boc !
    N-am cum sa compensez, nici n-am chef sa mai cotizez…..

    • Daurel, traim din pacate aceeasi drama romaneasca, a durerii si a lipsurilor sociale, de tot felul, fara a avea speranta ca vestul se va apropia de noi. Politicienii dintotdeauna nu au gandit si nu am simti romaneste. Ata simtim cand facem comparatie cu cei din Vest. Iti doresc un weekend placut si ganduri frumoase!

  2. Ce să zic… Se pare că e mult mai convenabil să iei ajutor social în Germania, decât pensie în România.

  3. am trecut fiindca mi-era dor de tine si de povestile tale🙂

    • Draga Costin, esti binevenit de fiecare data cand ti-e dor. Am facut o pauza mare cu postarile Dar am scir foarte mult. In plus, am o viata personala foarta incarcata.🙂 Imi place insa blogul ca aici ma intalnesc cu prieteni dragi cu ganduri cu frumoase si preocupari similare cu ale mele. Iti transmit ganduri frumoase in miez de iarna!

  4. Gabriela, am fost atat de prinsa de una, de alta, ca abia azi ajung sa vad despre ce e vorba, desi am mai incercat intr-o zi, citind doar primul rand, dar a intervenit ceva, o problema.
    Hm…chiar si in Germania sunt oameni cu ceva bani care profita de ajutoarele se stat… Pana nici acolo nu au reusit sa faca ordine. Ce sa mai speram noi?
    Seit, personajul tau, e bine schitat…

    • Seit e un personaj absolut real. La fel si intamplarea. El a facut totul posibil. Eu sunt doar observatorul.🙂 O seara Frumoasa si un weekend de poveste, cu fulgi mari inflorind copacii in plina iarna, asa cum stiu eu iernile la noi!

  1. Pingback: FEMEI IN OGLINDA - 4 - Bătrână la oglindă de Bernardo Strozzi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: