Vise in doi


Zorii zilei imbratisau aripile avionului iar privirea ei umeda era intinsa pe geam. Barbatul de alaturi ii privea profilul delicat si hotarat expresie a unei puternice personalitati feminine. “E genul de femeie care stie ce vrea” isi spuse in gand.

–         Aproape am ajuns.

–         Da. Raspunse ea cu un zambet fara sa intoarca privirea. Deja vedea locurile cunoscute. In adancul inimii tresarii ceva, o zbetere calda, un dor de ceva nedefinit.

–         Daca aveti timp, cand coboram, va invit la o cafea ori la un pahar de vorba. Imi place sa conversez cu dumneavoastra.

–         Nu. Multumesc. Ma grabesc acasa. Gandul ei zbura spre Dan. Si-l imagina dormind si se gandi ca supriza ii va face cand se va trezi cu aroma de cafea si ea aproape.

–         Nu va asteapta nimeni?

–         Nu. E prea devreme.

–         Va conduc eu, daca doriti.

Maya accepta intr-o doara. Iesira din aeroport. Afara ploua scurt si marunt. Cei cativa kilometri pana acasa fura parcursi in liniste. Barbatul ii oferi cartea sa de vizita.

–         Nu mi-am dat seama ca sunteti avocat.

–         E doar o profesie. Cand va intoarceti la Paris?

–         Eu stiu? Intr-o saptamana, cred. Am dat o fuga pana acasa doar. Sunt plecata de sase luni si stiti cum e. Dorul.

–         Va doresc sedere placuta iar daca doriti si va face placere sunati-ma. Oricand.

–         La revedere! Conduceti cu grija!

Deschise usa blocului. Linistea si caldura din casa scarilor o facu sa se simta imediat acasa, ca si cum nu ar fi plecat nicioadata. Poate fusese la o plimbare in parc, in zorii zilei, inainte de rasarit, asa cum facea de multe ori. Deschise usa incet sa nu-l trezeasca. Isi lasa bagajele in hol si intra in bucatarie. Pregati cafeaua si o puse pe tava. Pe o farfurioara cativa biscuiti, o floare rosie rupta din buchetul de pe masa si un pachetel legat cu o funda violet, un cadou pe care i-l adusese cu drag. Deschise usa dormitorului si se uita din prag. Primul pas i se opri in aer. Printre cearsafurile de satin deslusi silueta unei femei cu parul negru, lung, ce se incolacea pe langa trupul lui puternic. Se intoarse in bucatarie. Tremura din toata fiinta si nu putea plange. Un sentiment de greata o invaluia. Se mai uita odata la privelistea din camera. Lua telefonul si le facu o fotografie. Inchise usa. Isi lua cadoul desi ii venea sa il arunce la gunoi. Pleca din casa aceea, o casa in care ei au trait cele mai fierbinti clipe de iubire. Fugea  ca de un loc toxic. Casa aceea va fi mereu otrava sufletului ei, ca si locul unei crime. Ar fi vrut sa strige “ Aici mi-a murit dragostea!”. Tocurile pantofilor rasunau in linistea scarilor. Rasufla usurata ca peretii holului nu s-au prabusit peste ea. Afara era aer, un aer rece si umed ce ii inunda prieteneste plamanii, ca o batere pe umeri. Lua un taxi si se opri la o cafenea, in centru. Comanda fara sa gandeasca o cafea mare si un gin tonic. Nu stia cu ce sa-si amorteasca sufletul sangerand. Deschise laptopul si ii scrise un mail scurt. “ Acesta este visul in care eu nu apar. Sa ai viata pe care ti-ai cautat-o!” Ii atasa fotografia. Trimise mailul. Mainile ii tremurau. Si le scutura usor ca si cum i-ar fi fost pline de noroi. Cafeaua era fierbinte si ii arse buzele si limba. Dar se bucura de durerea aceasta ca sa o astampere pe cealalata, din adancurile sufletului. Bau din paharul de gin cu sete. O racori pe dinauntru. Apoi o caldura blanda ii franse durerea si lacrimile izvorara, curgand singure. Isi sterse ochii. Dadu cu ochii de carte de vizita primita de la barbatul din avion. Suna, fara sa se uite la ora. Oricum nu conta. Ea traia acum in afara spatiului.

– Buna ziua. Sunt Maya. Ziceati de o invitatie la cafea?

Anunțuri

Posted on 30 Iulie 2012, in Povestiri din Cartier. Bookmark the permalink. 20 comentarii.

  1. mirceavladut

    Induiosator. Dar ce sa-i faci, asta e viata. Nimic nu e perfect pe lumea asta, daca o comparam cu ceea ce credem noi ca trebuie sa fie.
    Si… azi e o zi speciala. La multi ani!

    • Viata e mereu suprinzatoare. Uneori e bine sa te feresti de suprize ca are grija destinul sa iti faca.
      Mircea, multumesc pentru urari! Ai dreptate cand spui ca niciodata nu sunt prea multe. :)Ziua mea e maine asa ca fiind atat de speciala, incepe de azi.

      • mirceavladut

        Of, m-am pacalit din nou. Nu m-am gandit ca poate comentariul tau a fost facut chiar azi, m-am gandit ca l-ai facut ieri, gandindu-ma la al meu. 🙂 🙂 Dar sunt convins ca undeva, cineva socoteste si le aduna, sa aiba efect mai mare. 🙂
        Eu am un principiu: nu m-am nascut degeaba pe pamant. Iar daca nu m-am nascut degeaba, inseamna ca am un loc care e numai al meu, adica un loc care mi se cuvine. Daca se intampla sa imi pierd locul de munca, de exemplu, inseamna ca acel loc nu era (sau nu mai era) al meu. Si mai inseamna ca urmatorul loc de munca imi va aduce mai multe satisfactii. La fel si cu persoanele apropiate. Daca destinul ma forteaza la o schimbare, inseamna ca acea schimbare nu poate fi decat benefica pentru mine. Adica, asa cum spune romanul: tot raul spre bine! Daca ma cramponez de un loc sau de o persoana, nu fac altceva decat sa intarzii destinul si sa-mi pun singur bete in roate.

      • Si eu gandesc la fel. 🙂 Lucrurile rele in viata ti se intampla ca sa le apreciezi la adevarata valoare pe cele bune. Cat despre oameni, acolo e o alta poveste. Sau sunt sute de povesti.

  2. Mai bine un telefon la sosire acasa decat altul, la plecare, la avocat! :))

  3. Un cunoscut isi suna mereu sotia, de la telefonul public din gara, cand se intorcea din delegatie. Spunea ca pentru un leu nu merita sa-si strice casnicia. 🙂

  4. asa ma gandesc si eu, fara surpriye, sa nu am trezesc eu surprinsa !

  5. Anca, suprizele sunt ca niste nuiele. Au cate doua capete. Unul pentru cel care tine nuiaua si altul pentru cel care o ia. Deci efectele sunt bilaterale. 🙂

  6. La mulţi ani! Gabriela. Multe împliniri şi tot ce-ţi doreşti tu de bine. 🙂
    – – –
    La temă, am un banc. Vine el acasă şi o găseşte pe ea cu altul în pat.
    – Ce se întîmplă aici? întreabă consternat.
    – Ţi-am spus că-i prost? îi spune ea conpăteanului.
    😛

  7. Pai, La multi ani!, ca vad ca am nimerit la aniversara.
    In ce priveste gestul ei… nu stiu daca e bine. In materie de iubire nu functioneaza dictonul „Cui pe cui se scoate”.

  8. Cafeaua bauta la timpul iei alaturi de un suflet curat si onest aduce fericire totala. O zi faina.

  9. Ai dreptate. Cafeaua de dimineata purifica gandurile. O zi frumoasa si tie!

  10. Banuiam deznodamantul…
    Am trait si eu prea multe ca sa nu stiu ca viata iti da o palma dureroasa tocmai cand te astepti mai putin.

    As fi dat telefonul acela a doua zi 🙂 Mi-as fi plans singura de mila mai intai… de mila viselor mele spulberate 😦

  11. Destinul i-a dat o palma si i-a lasat o scrisoare: cartea de vizita a avocatului. Putea fi doar o intalnire de consolare ori una de consiliere. Ori poate inceputul unei noi povesti de viata. 🙂

  12. La mulți ani !
    Mă feresc să fac comentarii despre avocați.

  13. 🙂 Avocatii sunt oameni si ei. Am multi prieteni avocati desi nu am avut vre-un incident ca si Maya. Multumesc de felicitare!

  14. Ca tot avem titlul „In doi”, esti o persoana egoista daca iti plac doar anumite persoane?
    Vreau sa spun, ca sunt unii care practic urasc foarte mult, insa in mod ciudat iubesc(neconditionat unele persoane), tot persoane rele pot fi definite?

  15. Nu cred ca despre asta e vorba. 🙂 Cum e sa iti face vise langa barbatul iubit, sa lupti pentru iubirea si relatia cu el si sa il gasesti visand la propriu si la figurat langa alta femeie? Ma cam indoiesc ca in momentul acela se mai pune problema de generozitate si indulgenta. In ce priveste dragostea si ura, eu as zice ca sunt antagonice. A le gasi impreuna, in acelasi timp, sub diferite forme, in aceleasi personaje este un paradox. Nu spun ca este imposibil. Probabil sunt intalnite in cazul unor caractere complexe ori instabile emotional. Dar nu ma refeream la asa ceva in povestire. Oricum, multumesc de vizita si de comentariu. E si acesta un punct de vedere. Sa ai o seara placuta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: