Antologia gafelor


Gafe gazetaresti

scrisa de Fata din vis

Eram corespondent local al ziarului Mesagerul Transilvan de cateva luni. Ziarul acela in care, in vremurile lui de glorie, se publicau listele de la Caristas. Eu am ajuns sa lucrez la ziar abia la vreo 2 ani dupa fenomenul prostirii in masa , care a fost Caritasul.  La un moment dat, se produce la Salina Ocna-Dej, un eveniment neobisnuit. Un deal intreg se surpa si in locului lui, ramane un crater lat de 120 de metri si adanc de 150 metri. Imens. Aflu si eu despre ce e vorba, si presata de timp ca sa trimit repede stirea, nu mai verific, nici nu mai merg la fata locului, lasand detaliile pentru ziua urmatoare. Dau 2-3 telefoane si ma apuc de redactat. Scriu materialul dar ca sa fie mai interesant si mai ancorat in istoria locala, imi vine inspiratia sa completez, ca “ in urma cu cateva zeci de ani, primaria din Ocna-Dej s-a prabusit intr-un astfel de crater si in locul ei a aparut un lac de apa sarata. In cladire se aflau cativa oameni, inclusiv primarul.” De unde stiam asta? Imi amintisem de o poveste, pe care mi-o spusese tata mai demult. Atata doar ca, eu nu luasem in calcul ca tata era un povestitor perfect, plin de imaginatie, care inventa uneori povesti. Iar eu, nu mai verificasem. Ba mai mult, auzisem repetata povestea aceasta de un consilier local, cu ceva vreme inainte de incident. Am uitat doar faptul ca, alt consilier i-a atras atentia ca e o legenda, dar ca in realitate  primaria e la locul ei si nu s-a prabusit niciodata.

Mi-a fost jena urmatoarea perioada sa dau ochii cu directorul de la salina si sa-i explic si lui povestea gogonata.

Anunțuri

Posted on 2 Decembrie 2010, in Antologia gafelor and tagged , , . Bookmark the permalink. 9 comentarii.

  1. a fost ,,pe surse” hihi…oricum, arta naratorului banui ca a meritat gafa hihi

  2. Eram la inceputurile jurnalistice, prin 1996. Ca sa trimit materialele la Cluj, trebuia sa le scriu acasa, la masinuta mea de scris si apoi sa merg pana la posta ca sa le transmit prin fax. Si aveam deadline la ora 13, ca sa intre materialul a doua zi. Daca nu era publicat riscam sa nu mai fie publicat deloc, iar eu pierdeam salariu.( Eram platitipe numarul de articole publicate si pe tipul de articol). Pe langa asta, unde mai pui ca afara era urat, ploaie, nu aveam masina si nu imi era chiar la indemana sa merg la Salina. Si asa s-a nascut gafa mea de succes.

  3. vai,gabico,saraca de tine!
    cum ziceam doar cine nu munceste nu greseste :d

  4. Bună, Gabriela, m-am amuzat cu gafa ta! Și mi-am amintit cum urmăreau unii, ca bezmetici, Mesagerul și Caritasul. Noi nu pusesem bani, că n-aveam, tocmai fusesem prin Europa, așa că n-am avut ce pierde!
    Ei, o gafă te face prevăzător! 😉
    Weekend frumos! 🙂

  5. Bine-ai venit, Mirela! Eu am pus bani la Caristas si am castigat sume importante. Dar au fost afaceri care s-au ridicat pe banii aceia iar in acelasi timp, oameni care au ramas fara locuinta. In ce ma priveste, pot sa afirm ca sunt o persoana cu o bogata experienta de viata. Asa ca, experienta am dobandit-o si facand gafe, printre altele. 🙂

  6. Uite așa se nasc legendele urbane.
    Pun pariu că au fost și oameni care te-au crezut! 😀

  1. Pingback: Ocean of light « Gabriela Elena

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: