Amagire


Cel mai de prêt sentiment al barbatului este orgoliul. Nu il poti rani, cu nimic mai profund, sau gadila cu ceva mai placut, decat atunci, cand vine vorba de orgoliul si mandria lui masculina. Multe femei stiu acest lucru si au invatat sa exploateze aceasta slabiciune, transformand-o intr-o arma eficienta. Se spune ca barbatii au sentimentul onoarei, foarte dezvoltat, iar femeilor le lipseste cu desavarsire. Onoarea, mandria, demnitatea sunt niste insusiri masculine transformate in slabiciuni. Femeile in schimb, trebuie sa fie altfel. Si sunt. Maleabile, schimbatoare, intuitive si manipulative. Ele, au instinctul de conservare puternic dezvoltat, si simt nevoia sa fie protejate. Pentru asta accepta uneori compromisuri, dpa cer nu si le-ar fi imaginat vreodata, sau exploateaza orice situatie in asa fel, incat sa isi impuna punctul de vedere, intr-un mod foarte subtil dar eficient. Nu degeaba se spune ca in orice casa canta gaina, mai frumos si mai puternic decat cocosul.

Manuela a aflat azi, cu foarte multa enervare si dezamagire, un lucru care i-a dat peste cap, toate sentimentele ei profunde, adunate intr-un an de zile. Iubitul ei secret, a devenit in cateva secunde, fostul ei iubit. Si asta dupa ce i-a spus la telefon, ca nevasta lui, i-a facut o supriza si la invitat in oras sa cumpere ceva. Iar el, parca abia asteptase. Manuela se simtea inselata, murdarita, umilita. Omul acesta pentru care era gata sa isi ia lumea in cap, el care era cel mai sincer, cel mai corect si mai plin de sentimente, el i-a putu face asta si a reusit sa o raneasca intr-un mod ireparabil. Nu te raneste nimeni atat de rau, cum o poate face persoana la care tii cel mai mult.

Manuela s-a casatorit tarziu, pe la 30 de ani. Nu a fost poate cea mai inspirata alegere, dar asta a fost. A crezut ca asa trebuie sa fie viata si casnicia, s-a achitat de aceasta obligatie sociala, iar sotul ei e o persoana decenta, onorabila. Poate ca nu au multe in comun. Dar convietuiesc, asa ca miile de familii, traind uneri drame si frustrari consumandu-se ca niste vulcani interiori. Cand l-a cunoscut pe George, lumea ei s-a schimbat. Omul acesta, a facut-o sa se simta speciala. Ii trimitea mesaje plinde de cuvinte frumoase si de admiratie. Au inceput sa se vada, intai la discutii, apoi relatia lor a devenit mai serioasa. Poate si datorita faptului ca se petrecea pe ascuns, si amandoi se bucurau, unul de celalat, simtind fiecare schimbarea majora din viata monotona de pana atunci. George i-a spus ca relatia lui de acasa nu mai merge de ani de zile, si ca vrea sa divorteze. Manuela a fost impresionata dar nu i-a zis nimic. E o decizie prea importanta ca sa se poata ea amesteca. El i-a cerut un ragaz, sa isi poata pregati cei doi copii. Ii era jena si ii venea foarte greu sa le dea vestea aceasta. Manuela a trait un adevarat aceste ultime doua saptamani. Se gandea la implicatiile acestei decizii. Era foarte confuza, nu stia ce sa zica. Si asta de cand el, marcat de frenezie si de entuziasm, i-a spus nevestei ca vrea sa divorteze.

–         Intelegi ca nu mai putem convietui? Vezi si tu ce rau ne intelegem, ca nu mai simtim nimic unul pentru celalalt. Eu mi-am gasit in acest timp pe cineva. Si o iubesc. E femeia visurilor mele. E atat de frumoasa, de desteapta. Are tot ce poti dori de la o femeie si un farmec aparte. Nu pot trai fara ea si am sa plec.

–         Da? Dupa ce toti anii acestia am avut grija de tine si de copii ma pui pe liber? Bine. Poti sa pleci, dar eu iau copiii si plec la mama, la Bucuresti. Stia ca pe George il va darama cu amenintarea aceasta. Si asa a fost.

–         Nu poti sa pleci. Iti las tie totul, numai sa ramai sa imi vad copiii.

–         Am spus déjà, zise ea amenintator. Ori termini cu ea, ori cu mine.

Dupa cateva zile, George primi vizita neasteptata a mamei. Primi o lectie de morala si de conduita si multe sfaturi de impacare. Doar nu putea accepta sa isi distruga familia pentru un moft. Manuela primi si ea ceva. Mesaje pe telefonul mobil, tot de la nevasta lui George. Urate, insinuante si amenintatoare. S-a simti umilita si neputincioasa. Femeia aceea, asa proasta cum sustinea George ca e, stia ca o va afecta grav daca s-ar fa publica relatia lor inainte de vreme. Manuela avea o agentie de publicitate, era invitata la diferite evenimente publice, la emisiuni la radio si la televiziune. Ea era foarte expusa, iar el, nu o protejase deloc. Era atat de mandru de cucerirea lui, ca un paun. Pentru ea, a fost un cosmar. Dar se gandi ca pana la urma se va sfarsi, si cand el va termina cu divortul, va fi libera sa o faca publica. El ii spunea ce rau e acasa, ca nu se inteleg, ca se cearta, ca ea ii face scene de gelozie, mai nou. Abia astepta sa plece.

Manuela nu stia ce sa creada. Pe de alta parte, femeia aceea, ii calca, ii gatea, avea grija de el. Si el mai iesea cu ea in oras din cand in cand. Azi, George, a sunat-o sa amane o intalnire cu Manuela pentru ca ea, femeia lui, se hotari sa ii faca o supriza si il invita sa ii cumpere ceva. El injura plin de nervi ca acum s-a trezit si ea, sa il recastige. Orgoloil sau de barbat, pentru care se lupta pe viata si pe moarte doua femei frumoase era stimulat la maxim. Manuela avu atunci o revelatie. Omul acesta, care se straduise atat sa o convinga, si poate chiar o iubea, nu va fi niciodata al ei. Va fi al celeilalte, cu care are déjà un trecut.

–         Speri sa nu te superi, ii zise el. Trebuie sa merg. Vreau sa vad ce intentii are. Eu sunt sincer si deschis cu tine.

–         Nu  ma supar , ii spuse ea calma. Mergi linistit. Am totusi o rugaminte. Sa nu ma mai suni, cate zile vei avea de acum inainte. Si inchise telefonul.

La celalat capat al firului, barbatul nu mai avu curaj sa insiste. Ea era furioasa, ii venea sa urle. Cum s-a putut lasa prostita in asemenea hal. Ea care era atat de calculata, de serioasa. A trecut peste orice. S-a lasat impresionata de impaunarea lui. Acum, ea face parte din galeria fostelor lui iubite. Jenant. Acum realiza ca, nu a deranjat-o niciodata lipsa lui educatie. Discutiile lor erau de alta natura. Isi aminti ce ii spusese o prietena, ca intre un om prost si unul inteligent , nu e nici o diferenta, atunci cand sunt indragostiti. Manuela isi dadu seama ca, povestea ei de dragoste, a fost doar un catalizator pentru relatia lui esuata de acasa. Dealtfel, si varsa lui, era poate una dintre probleme. La 40 de ani, barbatii simt nevoie unei schimbari majore. Poate constientizarea maturitatii si a proceselor ireversibile din organism, din minte si din univers. O lacrima de furie s-a scurs si ochii Manuelei, peste ramasitele fostei ei iubiri, neimaintalnite si nemaipomenite. Iar omul acesta, caruia ii placea sa ii simta parfumul pielii, sa ii mangaie parul si sa ii sarute tamplele, omul acesta a devenit din cel mai iubit, un monument al uitarii si dezamagirii. Il va lasa cu bucurie acum, nevestei lui, daca tot s-a batut atata sa il poata obtine inapoi, ca pe un trofeu al victoriei ei, impotriva femeii visurilor barbatului ei. Parca si-o imagina pe ea argumentand. Ce atata visuri si dragoste la varsta asta? Dupa 40 de ani, oamenii au alte preocupari. Asa trebuia sa fie si barbatul ei. Nu il va lasa nici moarta alteia. Stia ea ce are de facut! Cum sa accepte sa fie facuta de rusine. Ce o sa zica lumea?

Manuela realiza cat de jos s-a coborat. Intr-o prapastie plina de noroi din care va iesi cu multa greutate. Ochii ei negri si tristi, priveau pe fereasta biroului ei, cum sufla vantul prin salcii, a uitare.

Anunțuri

Posted on 15 Iunie 2010, in Povestiri din Cartier and tagged , . Bookmark the permalink. 6 comentarii.

  1. Florin Matei

    Dincolo de onoare, mândrie, demnitate, intuiţie, instinct de conservare şi dincolo de sentimentul numit – vai, cât de înălţător – dragoste, există nişte micuţi care nu pot fi struniţi nici de femei, nici de bărbaţi, decât cu eforturi supraomeneşti: hormonii!

  2. 🙂 e un bun argument

  3. Adevărul este că suntem destul de orgolioşi. Uneori stricăm totul din această cauză. Bine că ne vine mintea la cap mai repede, în alte cazuri… Seară bună!

  4. Nu hormonii te imping sa faci anumite lucruri…in general toate faptele sunt datorate unui singur amanunt care ne face umani si deosebiti de tot ceea ce ne inconjoara, acela fiind puterea de a simti.Degeaba aruncam la gunoi amintirile cu anumite persoane doar pentru ca acum nu mai fac parte din viata noastra…ar trebui sa putem recunoaste ca la momentul respectiv am simtit.si am apreciat acea persoana.Negarea nu rezolva si nu sterge sentimente.

    • sunt perfect de acord cu tine. Negarea ne confirma de fapt ca acele sentimente exista si sunt vii, doar noi ne incapatanam sa pretindem altceva.
      Bine-ai venit Ade! Te mai astept.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: